Alimentatia omului sanatos difera dupa conditiile climatice si economice. Ea e influentata si de obiceiuri si de traditie, in mare masura.
Influente climatice. In regiunile nordice, cu temperaturi mai scazute, alimentatia este aproape predominant carnata. In cele sudice, cu o clima mai calda, alimentatia este mai bogata in produse vegetale.
In Suedia de nord, Norvegia si Groenlanda nu cresc cereale si anumite legume, deci populatia este obligata sa consume hrana de provenienta animala (lapte, oua, carne de peste, de ren sau de foca). Regimul acesta contine o foarte mare cantitate de proteine (200-250 g/zi). Caloriile sunt asigurate in special de alimente grase, bogate in lipide (200 g/zi). Ele au o valoare calorica dubla comparativ cu glucidele si protidele. Glucidele alimentare nu depasesc 20-30 g/zi.
Vitaminele sunt asigurate prin consumarea de viscere (ficat, rinichi etc.) mai bogate in vitamine decat carnea musculara (carnea fiind consumata cruda sau semipreparata, vitaminele nu suint alterate de caldura). In consecinta, bolile carentiale la aceste populatii sunt foarte rare.
Cu cat clima este mai calda, lipidele scad in alimentatie, iar glucidele ocupa un loc mai important. Ratia proteica scade si ea, deoarece vegetalele, in afara leguminoaselor, nu contin decat cantitati mici si mijlocii de protide. In tinuturile meridionale predomina legumele, fructele si alte vegetale. In Italia de sud majoritatea caloriilor sunt acoperite prin consumarea cerealelor (grau si porumb). Acestea constituie si baza nutritiva a mai multor popoare din Africa si din Insulele Oceanului Pacific. Legumele, fructele arborelui de paine si alte vegetale, constituie la multe popoare din Africa baza regimului alimentar. Pasarile, pestii si carnea de porc sunt consumate doar ocazional.
Milioane de oameni din China, Japonia, India se hranesc aproape exclusiv cu alimente vegetale. Acest fapt se datoreaza densitatii mari a populatiei ce obliga la un mod de viata cat mai economic. Se stie ca o aceeasi suprafata de paman ofera omului prin produsele sale mult mai multe calorii daca e cultivata cu plante alimentare decat daca e cultivata cu nutret pentru vite.
Un regim vegetarian comporta o cantitate mare de glucide, o proportie redusa de protide si 50-60 g/zi lipide. Consumarea lipidelor in regiunile nordice si a glucidelor in regiunilor sudice, are o mare importanta fiziologica. Lipidele se digera foarte lent si asigura organismului material energetic pentru o perioada mai lunga. In regiunile reci e necesar ca omul sa dispuna de un aport caloric important si sub forma concentrata, deoarece temperatura scazuta, determina un consum continuu de calorii. In regiunile cu clima calda consumarea glucidelor aduce un aport caloric mai redus, ele digerandu-se mult mai repede.
In Romania, regiunile prezinta destul de mari variatii de temperatura in cursul diverselor anotimpuri. In alcatuirea ratiei alimentare se va tine seama de aceasta. Iarna, ratia va fi mai bogata in lipide, iar vara se va pune accentul pe consumul de glucide – preferand alimente sarace in calorii (legume si fructe) care se afla din abundenta in acest anotimp.
Inflente economice. Alegerea alimentelor in alcatuirea regimului este inflentat si de factorii economici. Omul cu venituri modeste va prefera alimente ieftine naturale, dar care, din punct de vedere al valorii nutritive sunt mai pretioase decat alimentele scumpe procesate.
Nu exista totusi o scara precisa a valorii alimentelor, deoarece acelasi aliment poate fi foarte rentabil din punct de vedere al aportului caloric, dar mult mai scump, daca luam in considerare continutul sau in vitamine. Se poate totusi stabili cu aproximatie o valoare globala a alimentelor intelegand prin aceasta cantitatea maxima de factori vitali sub forma cea mai concentrata si cu pretul cel mai ieftin.
Din acest punct de vedere laptele, ouale, cartofii, faina, pot fi considerate ca alimentele cele mai economice. Carnea este un aliment mai scump, dar este suficient sa fie consumat o data pe zi si in cantitatitate moderata.
Legumele si fructele trebuie sa figureze zilnic la masa, din cauza bogatiei lor in saruri minerale, vitamine si fibre alimentare. Ele permit si o mai mare variatie a regimului.
Ratia alimentara nu trebuie sa fie exagerata cantitativ deoarece ar supune organele interne la un surmenaj inutil, iar starea de sanatate ar fi compromisa. Cel mai recomandabil este de a te scula de la masa tocmai in momentul cand apreciezi mai bine mancarea. “Mancam ca sa traim, si nu traim ca sa mancam”.
Traditia. Conform unor vechi obiceiuri, copiii se alimenteaza cam in acelasi mod cu parintii sau adopta obiceiurile paturii sociale careia ii apartin. In decursul veacurilor au existat mari diferente in aceasta privinta. Se cunosc epoci in care alimentele se consumau excesiv de condimentate, iar legumele erau aproape abandonate, deoarece furnizeaza putin calorii. In alte perioade istorice se consuma excesiv de multa carne pe motiv ca ea mareste randamentul fizic. Pe masura ce insa a fost cunoscut rolul vitaminelor in alimentatie, legumele si fructele si-au ocupat treptat locul cuvenit in ratia alimentara zilnica.
Alimentatia in tari, provincii sau alte zone geografice este legata si de sarbatorirea unor evenimente sociale si religioase (Pastele, Craciunul).
In decursul ultimelor decenii s-a constatat ca este mult redus consumul de paine; in schimb a crescut consumul de grasimi. Regimul ce contine lipide prea multe expune organismul la supraalimentatie. Afara de aceasta, lipidele intarzie evacuarea stomacului si dau o senzatie de greutate gastrica specifica, deoarece ele se digera mai greu.