„Adevărul” a vorbit cu expertul în securitate europeană Iulia Joja despre pregătirile militare pe care trebuie să le facă România în contextul războiului din Ucraina şi despre eventualele pericole ce ar decurge de aici pentru integritatea teritorială a ţării, inclusiv riscul revizionismului maghiar, care ar presupune ieşirea Ungariei din NATO.
Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi de la Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, susţine că pentru a se pregăti de toate scenariile posibile ce decurg din război România ar trebui să ceară o suplimentare masivă a trupelor NATO de pe teritoriul ţării, o flotă NATO la Marea Neagră şi să modifice legea încadrării voluntarilor în armată
„Vedem cum Ungaria, în ultimii ani, a folosit acest element ( revizionismul) în relaţia cu Ucraina, pentru că şi acolo are pretenţii teritoriale, şi vedem rolul negativ al Ungariei în conflictul dintre Ucraina şi Rusia.” – Iulia Joja
Adevărul: Credeţi că având în vedere această situaţie complicată la graniţa României, ar trebui să se revină la serviciul militar obligatoriu sau ar trebui să rămânem cu militarii de profesie?
Cele mai multe ţări din NATO nu au serviciu militar obligatoriu, dar sunt câteva care au. Ce pot să vă spun, din experienţa mea, este că în ceea ce priveşte trupele voluntare trebuie să existe o mare schimbare la nivel legislativ şi regulamentar. Noi am făcut acea lege a voluntarilor foarte târziu în comparaţie cu vecinii noştri de pe flancul estic, şi această lege nu a fost implementată cum trebuie. Eu, personal, când a fost adoptată legea, m-am pregătit pentru că am vrut să devin parte din forţele voluntare. Nu a fost posibil, deşi am trecut de toate probele fizice şi aşa mai departe, pentru că cine avea deja pregătire militară avea prioritate, primea puncte din oficiu, astfel că cei care nu aveau pregătire militară nu aveau nico şansă. Asta în condiţiile în care scopul legii este tocmai să ofere profesionştilor din diferite domenii pregătire militară.
Acest lucru nu se întâmplă deloc sau cu foarte puţine excepţii. În plus că nu au existat posturi la Bucureşti, a trebuit să dau concurs la Ploieşti. Apoi, poziţiile puţine câte au existat au fost luate de oameni care avreau deja preăgire militară. Acest lucru trebuie schimbat. Există de ani de zile un număr de profesionişti – IT-işti, arhitecţi, medici, care vor să facă parte din trupele voluntare şi pot oferi României expertiza de care are nevoie şi care nu poate să şi-o permită angajându-i full time, pentru că nu există resurse. Este o problemă puţin vizibilă la nivelul României, dar într-un conflict va avea consecinţe foarte ample, deoarece nu ai oameni cu expertiză cărora să le oferi o pregătire militară de bază. Acest lucru s-a întâmplat în Cehia, Slovacia, Polonia, în ţările baltice. Ar fi momentul s-o facem şi noi.
Adevărul: Credeţi că ar trebui să fie luat în considerare şi un scenariu în care Ungaria să-şi manifeste tendinţele revizioniste cu privire la Transilvania?
E o întrebare pe care am pus-o şi eu celor din Ungaria de-a lungul anilor, pentru că problema nu este de ieri, de astăzi. Am primit întotdeauna acelaşi răspuns: aceste tendinţe retorice de revizionism ale Ungariei sunt menite doar pentru public, pentru alegeri şi nu ar trebui să ne facem griji cu privire la implementarea acestora. Conform acestui raţionament, ar fi imposibil să ajungem la o alianţă militară între Ungaria şi Rusia, deoarece Ungaria nu poate demara operaţiuni revizioniste pe cont propriu, şi asta ar presupune ieşirea Ungariei din NATO. Deci este un scenariu puţin probabil, dar într-adevăr până la acel scenariu, deja consecinţele sunt negative şi există un risc semnificativ din cauza revizionismului, chiar şi doar la nivel retoric al Ungariei. Vedem cum Ungaria, în ultimii ani, a folosit acest element în relaţia cu Ucraina, pentru că şi acolo are pretenţii teritoriale, şi vedem rolul negativ al Ungariei în conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Ungaria refuză să permită trecerea armamentului pentru Ucraina pe teritoriul ţării sale, se opune multor măsuri de ajutor pentru Ucraina, refuză anumite sancţiuni împotriva Rusiei. Şi în cazul României, unde este un risc mai mic, deoarece suntem în NATO, şi în cazul altor ţări cum ar fi Slovacia, există acest revizionism din partea Ungariei, care are consecinţe negative la nivel politic şi retoric, dar nu cred că un scenariu militar este un risc real.