Cercetarea de Nobel de la Cluj s-a blocat. Sangele artificial descoperit in laboratoarele Facultatii de Chimie, din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” a ramas fara finantare. Oamenii de stiinta care se ocupa de testele clinice pe sobolani ale sangelui artificial pe baza de hemeritrina lucreaza fara salarii de doua luni, iar cercetarea nu poate continua. Cercetatorii au nevoie de 2.000 de euro pentru a putea continua testele cu sangele artificial pe baza de hemeritrina. Universitatea Babes-Bolyai (UBB) se pierde in detalii si sustine ca are nevoie de o cerere scrisa depusa de catre cercetatori pentru a lua in calcul finantarea necesara, in valoare de 8.700 de lei. Ministerul Educatiei a alocat, in decembrie 2013, 200.000 de lei pentru cercetare unui institut clujean aflat in moarte clinica, insa banii nu au ajuns direct la oamenii de stiinta si o parte din ei s-au pierdut intr-o gaura neagra. Toti cei patru cercetatori implicati in proiect lucreaza pe gratis pentru reteta sangelui artificial creata la Cluj.
Prioritate nationala cu finanatare zero
Cercetatorii clujeni lucreaza pe gratis de doua luni, in conditiile in care Ministerul Educatiei a inclus sangele artificial in lista programelor cu prioritate nationala.
“Momentan nu avem niciun fel de finantare. Ministerul Educatiei a alocat la finalul anului 2013, 200.000 de lei pentru cercetare. (…) Am consumat o parte din ei. Ne-au ajutat sa demaram experimentele pe un lot mai mare de probe, dar moment nu avem niciun fel de finantare. Exista o promisiune de continuare de la Minister. Pe de alta parte e de spus ca din finantarea care a venit anul trecut a fost una pe care am primit-o e pentru ca Ministerul a considerat ca e un proiect de prioritate nationala”, a spus, pentru Ziar de Cluj, inventatorul sangelui artificial de la Cluj-Napoca, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu.
Cercetatorul clujean sustine ca, situatia nu este una noua, insa ca, din pacate, s-ar putea ca alti oameni de stiinta, din tarile dezvoltate sa preia ideea din mers. Silaghi-Dumitrescu este in situatia in care trebuie sa mai opreasca o data cercetarile. Din 2010 pana in 2013 nu a mai primit niciun ban pentru explorari stiintifice in ceea ce priveste sangele artificial si s-a straduit sa dezvolte proiecte conexe pentru a-si continua cercetarile.
Banii pentru chimisti au ajuns la fizicieni
In decembrie 2013 au inceput testele clinice pe sobolani, pentru ca Ministerul Educatiei a virat 200.000 de lei, bani destinati cercetarii substitutelor de sange de la Cluj in conturile Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare (INCDTIM), care, la randul sau a contractat Institutul de Cercetari Biologice (ICB), loc in care se realizeaza testele pe sobolani. INCDTIM este in moarte clinica, pentru ca anul trecut a fost finantat in proportie de 45%, iar acum nu mai are de unde sa le dea 53.000 din cei 200.000 de lei cercetatorilor care se ocupa de teste, pentru ca Ministerul Educatiei a uitat de cercetare si nu a mai trimis niciun ban la Cluj, in acest an. Din cea de-a VI-a transa de bani acordata de catre Minister INCDTIM, in valoare de 1.450.000 de lei, 200.000 de lei erau bani dedicati proiectului sangelui artificial. Institutul nu mai are de unde sa plateasca acestei bani, 53.000 de lei pentru materiale si salariile cercetatorilor ICB, pentru ca e aproape de insolventa.
“Noi am primit 1.450.000 transa a sasea din nucleu. (…) Anul trecut nu am primit nici jumate din bani si am fost aproape de insolventa, 3 luni angajatii de aici nici nu si-au primit banii”, a explicat directorul INCDTIM, Adrian Bot.
Bugetul in 2012 al INCDTIM a fost, in 2012, potrivit reprezentantilor institutului, de aproape 10 milioane de lei, iar in 2013, acesta a scazut cu 55%. Banii pentru sangele artificial au ajuns intr-un moment bun atat pentru institut, cat si pentru sangele artificial, insa au fost cheltuiti.
“Am primit banii de nucleu si Ministerul a plusat cu 200 de mii. Ministerul nu poate sa-mi dea mie bani pentru altii. Noi avem contracte colaborare cu ICB. Nu poti sa te incurci, pentru ca nu trimiti un transplant de creier la frizerie. (…) Ministerul Educatiei a gasit o nisa prin care poate sa finanteze cercetarea si m-a rugat sa-i ajut. (…) Cei de la minister au plusat cu 200.000 de lei ultima transa din nucleul de bani destinat institutului si mi-au zis sa le-o dau celor cu sangele artificial, m-au rugat sa finantez proiectul. (…) 150 de mii au ajuns la cercetatori. Mai au de primit 53 mii lei manopera. (…) Daca Guvernul ne mai da bani, noi ii putem finanta, daca nu, nu avem de unde sa-i finantam legal. In acest moment noi nu avem bani. In aceste zile s-a deschis linia de finanatare, vom vedea cati bani primim si cati bani vom putea sa alocam proiectului, dupa ce o sa ne depuna o solicitare”, a continuat Bot.
Potrivit finantatorului intermediar, INCDTIM, pentru sangele artificial au fost cumparate “doua scule pentru masurari de sange si 25 de mii de seruri pentru teste si 45 de mii de seringi”.
“Ministerul Educatiei a alocat la finalul anului 2013, 200.000 de lei pentru cercetare. (…) Actele pentru materiale nu le-am vazut. Cercetatorii au putut sa cumpere materiale pentru proiect. Nu mi-au fost destinati personal. Nu am castigat bani de acolo, nici salarii. Asa ni s-a oferit. Am ales sa continuam proiectul pe aceasta directie. (…) Banii nu au fost virati direct, ci unui institut cu care eu colaborez. (…) O parte la ITIM (Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – n.r.), o parte la ICB, o parte aici (UBB – n.r.)”, a spus Radu Silaghi-Dumitrescu.
La Cluj nu se gasesc 2.000 de euro pentru un Nobel
Potrivit cercetatorilor ICB, din cei 200.000 de lei s-au cumparat reactivii necesari pentru testarea liniei de sange cu hemoglobina, 120 de sobolani pentru testarea celor 6 retete de sange artificial, banii de salarii conform standardelor europene si s-a cumparat aparatura. Doar o pipeta electronica ajunge sa coste 1.000 de lei, s-a platit regia ICB. Din cei 200.000 de lei, 120.000 de lei au fost cheltuiti pe aparatura, materiale si animale. In laboratorul ICB, insa, asistentii lucreaza fara salarii de doua luni si au nevoie urgenta de 8.700 de lei, adica 2.000 de euro, pentru a continua cercetarea de Nobel cu sangele artificial pe baza de hemeritrina. Hemeritrina e o substanta pe care unii viermi marini o folosesc ca sa-si transporte oxigenul si pe care Silaghi-Dumitrescu a introdus-o, in premiera mondiala, in reteta sangelui artificial “made in Cluj”. Pasul determinant pentru Nobel este blocat. Testele sunt facute de doi tineri biologi bio-chimisti, Vlad Toma si Anca Farcas, care nu si-au primit banii de salarii in ultimele doua luni.
“Noua nu ne mai trebuie aparate, avem nevoie doar de bani pentru reactivi si salarii. (…) Ne trebuie urgent 87 de milioane pentru testele cu hemeritrina. 8.700 de lei sunt special ceruti pentru experimentul cu hemeritrina, pentru ca nu mai avem niciun ban pentru experimente. Banii care au venit in decembrie s-au consumat pentru ca a trebuit sa cumparam niste materiale si niste aparate costisitoare, plus animalele si salariile noastre. Noi ne-am cumparat toate animalele si le tinem in biobaza UMF. Toate acestea au costat mult, iar pasul determinant in cercetare e blocat pentru ca nu sunt dati banii; ei sunt blocati intr-un sediu institutional”, a atras atentia Vlad Toma, asistentul care se ocupa de injectarea sobolanilor cu sange artificial.
Cercetatorii de la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) au refuzat sa faca testele clinice, astfel ca de proiect se ocupa doi cercetatori angajati la ICB. Ei au primit, fiecare, cate un singur salariu de 1.850 de lei, acum 3 luni.
“Noi ne pretam pentru studii pe animale. Am facut studii pe animale de laborator. (…) Acum facem injectii intravenoase la sobolani. E foarte greu. Si nu se prea baga nimeni. (…) Aici am fost angajati pentru o luna de zile ca asistenti de cercetare, cat au fost bani. Adica in decembrie, dupa care pa! Ni s-a spus ca banii vin din ianuarie, apoi in februarie si acum in martie. Poate ca in aprilie o sa vina si banii”, a spus Vlad Toma.
Echipa lucreaza fara bani si la UBB pentru testele pe celule umane
Intre timp, la Facultatea de Chimie din cadrul UBB, cercetatorii prepara pe gratis sangele artificial care ajunge sa fie testat pe celule umane si pe animale.
Florina Scurtu, doctor in Chimie si componenta a echipei de cercetare inca de la inceput, din 2008, prepara substitutele de sange artificial din hemoglobina si hemeritrina, care ajung in laboratoarele Institutului de Cercetari Biologice dar si in Institutul de Cercetari Oncologice, unde sunt testate pe culturi de celule umane. Are un salariu de 2.000 de lei, bani primiti pentru ca este asistent cercetator in cadrul Facultatii de Chimie. Pentru sange lucreaza din placere. Pe gratis, pentru ca in universitate ajung doar banii care se castiga prin competitii.
“Eu prepar reteta substitutelor de sange pentru testele pe animale si pe culturi celulare umane. (…) Lipsa finantarii ingreuneaza cercetarea, pentru ca, pe langa salarii, ne trebuie si materialele si aparatura de care noi avem nevoie. (…) Banii de la minister nu se pot da direct universitatii ci printr-un institutului si asta ingreuneaza mult lucrurile. E ca si cum va vine dumneavostra salariul, numai ca nu il primiti, ca ajunge la o alta institutie. (…) Si noi suntem revoltati, insa ce sa facem? Sa iesim in strada, ca nu mai avem vreme de cercetari? (…) Masteranda care vine si prepara o parte din substitute in weekend. Iti place, dar cand ai necesitati, trebuie sa-ti iei banii. Eu am un baietel pe care nu-l pot consola ca eu fac ceea ce-mi place. Asta e. Nu pot sa-i spun hai, ca-ti fac scutec din celalalt daca eu fac ce-mi place in laborator„, recunoaste aceasta.
Unele materiale s-au terminat déjà, pentru ca s-au facut testele pentru o parte din sobolani, iar alte materiale sunt pe lista de asteptare. De exemplu albumina serica. Un gram costa 1.500 de lei.
“Proteina care intra in compozitia substitutului de sange, e vorba de albumina serica, bovina si umana. Cea umana este foarte scumpa, intrucat donatorii sunt putini, iar plasma umana o putem avea in cantitati mici. (…) Aparatura de laborator as mai vrea: o centrifuga, pentru ca in cresterea hemeritrinei chiar avem nevoie de multi litri de centrifugat si pierdem mult timp, chiar foarte mult timp, pipete as mai vrea… Heliu lichid avem nevoie si exemplare mai multe din unele aparate pentru ca efectiv asteptam la rand unii dupa altii si un frigider cu minus 80 de grade”, a continuat Scurtu.
Ioan Aurel Pop, rectorul UBB: “Sa faca o adresa”
Primele experimente cu sange artificial au inceput pe culturi de celule umane, in 2009, iar pe animale in 2010. O mare parte din timp oamenii de stiinta de la Cluj au trebuit sa intrerupa experimentele, pentru ca nu au avut materiale cu care sa lucreze. Cercetarile de Nobel sunt pe marginea prapastiei si de aceasta data, pentru ca nu mai exista bani. Contactat telefonic, rectorul Universitatii “Babes-Bolyai”, academicianul Ioan Aurel Pop a spus ca institutia de invatamant “cauta solutii”.
“UBB cauta solutii si le va gasi, insa in acest moment nu le are. Am avut discutii cu domnul Prisecaru (Secretar de Stat pentru Cercetare din Ministerul Educatiei Nationale – n.r.) pe marginea acestui subiect. In proiect sunt inclusi si cercetatori de la ICB si acolo lucram pentru a gasi solutii. Pe cei care au proiecte i-am platit. Luam in discutie problema saptamana viitoare. Ei nu au adresat UBB, nici noua nici Senatului, o scrisoare prin care sa putem lua in discutie problema in Consiliul de Administratie. Incercam sa facem ceea ce ne sta in putinta ca sa rezolvam aceste probleme”, a spus rectorul UBB, academicianul Ioan Aurel Pop.
Rectorul UBB este seful Comisiei de Acordare a Distinctiilor “Seniorii Cetatii” in cadrul editiei din acest an a Balului Operei, hartie care va ajunge si la inventatorul sangelui artificial de la Cluj, Radu Silaghi-Dumitrescu.
1 milion de lei pentru doi ani de teste clinice
1 milion de lei este suma necesara pentru doi ani de teste pe sobolani, dupa cum arata inventatorul Silaghi-Dumitrescu.
“E suma tipica pe care o acorda statul pentru proiecte de finantare pentru 3 ani: din 2007 pana in 2010 am functionat in parametri normali pentru a putea pune bazele acestei cercetari, majoritatea retetelor cu care astazi lucram”, a spus omul de stiinta de la Cluj.
Cercetatorul vorbeste calm si cumpatat. Spune ca cercetatorii trebuie sa “dea socoteala contribuabililor pentru banii pe care ii cheltuie”.
“In general cercetatorii sunt datori sa se uite destul de atent la modul in care cheltuiesc banii contribuabililor pe care noi ii cheltuim si in ce masura banii aceia sunt folositi pentru ceva util contribuabilului. (…) Majoritatea contribuabililor nu prea dau bani pe ideea ca au oameni faimosi ci ar tine foarte mult sa aiba oameni care sa ii ajute sa aiba o viata mai buna”, a continuat el.
Testele pe voluntari umani dureaza cam trei ani, dar “inainte sa ajungem la oameni mai avem de omorat niste sobolani si niste celule umane ca sa ne asiguram ca nu omoram oameni ca sa ne demonstram primii ideile”. Testele reincepute in decembrie au sanse de reusita. Animalele pe care au testat sangele artificial in 2010 au “trait bine-merci pana la adanci batraneti”.
“Animalele pe care le-am vazut eu cu ochii mei, in primele experimente, au trait fericite pana la adanci batraneti, in sensul ca in afara de cele pe care le-am injectat intentionat cu hemoglobina nemodificata chimic, despre care stim ca face rau, nu s-au vazut efecte notabile negative. Masuratorile pe care le-am facut nu au relevant astfel de efecte notabile”, a aratat Silaghi-Dumitrescu.
In 5 ani “fara piedici” am avea sange artificial in centrele de transfuzii din lume. Si un Premiu Nobel
Sangele artificial ar putea sa intre in centrele de transfuzii peste 5 ani, dupa doi ani de teste pe animale si inca 3 pe voluntari umani.
“Avem sanse foarte mari de reusita. (…) Daca lucrurile merg asa cum trebuie, daca nu ni se mai ridica in fata piedici, daca experimentele noastre au succes si daca suntem si lasati sa le facem, atunci 5 ani este un termen rezonabil. (…) Nu pot sa risc vietile oamenilor ca sa-mi demonstrez ideea inaintea altuia. Fiecare cercetator ar trebui sa aiba atata incredere in cercetarea sa incat sa incerce propria descoperire pe pielea lui (…) Pentru partea de testare umana, care va dura 3 ani, e nevoie de un investitor privat care sa construiasca o instalatie mai mare, insa eu trebuie sa-mi fac temele intre timp si sa vad rezultatele in acesti doi ani de teste pe animale. (…) Exista posibilitatea ca alti cercetatori din tarile mai dezvoltate, care nu au astfel de probleme, sa ne ajunga din urma”, a conchis inventatorul sangelui artificial.
Bete in roate de la Bucuresti
Ministerul Educatiei ia in ras ideea sangelui descoperita la Cluj. Mihnea Costoiu, ministrul delegat reponsabil cu finantarea universitara, nu a putut fi contactat pentru o pozitie in acest caz. Nici Tudor Prisecaru, Secretar de Stat pentru Cercetare din Ministerul Educatiei Nationale nu a putut fi contactat. La urma urmei, e sfarsit de saptamana, iar sangele artificial se gaseste pe toate gardurile.