Din 12 mai 2022, după vizita la Spitalul Clinic Colentina din București, Klaus Iohannis tace de ne dor urechile.
Între timp s-au mai întâmplat chestii prin lumea largă, inclusiv Suedia şi Finlanda au depus la sediul NATO cereri de aderare la această organizaţie în care şi România are ceva de spus. Aşa cum spune Turcia, de exemplu, care condiţionează aderarea acestor două ţări cu satisfacerea umorilor personale ale lui Erdogan: vor în NATO, „să-i extrădeze pe teroriştii Gullen şi PKK”.
Al nostru tace, nu are nimic de zis, dar semnează diverse chestii (aşa ne tot comunică Administraţia prezidenţială prin comunicate). Şi, oricum e deja cu sufletul în Sfântul Weekend.
Eu am rămas în cap cu imaginea Voiajorului prezidențial de după tragedia Colectiv (apropos, după nepermis de mulţi ani, s-a dat o sentinţă, n-am auzit nici un oftat dinspre Cotroceni), care ne citeşte de pe un bilețel că Ochiul și Timpanul și-au făcut datoria și au redactat sârguincios rapoarte și raportări, dar că acestea fie n-au fost înțelese, fie nu au fost citite cu atenția cuvenită.
Or fi fost scrise în Codul lui Da Vinci, sau cu semnale de fum, cine știe?
Cert este că niște persoane din România largă se fac vinovate că n-au conspectat ca lumea informările informative ale SRI. Așa că „a trebuit să moară nişte oameni”, ghinion. Oameni au murit de atunci arşi de vii în spitale sub Guvernele lui, dar nu a mai fost nici o tragedie, ci doar ghinion
Deci, recapitulare: „Este evident că anumiţi demnitari nu au citit cu atenţie aceste informări sau le-au ignorat cu bună ştiinţă” – ne silabisea Iohannis.
Care anumiți demnitari? Mucles, tăcere de se auzea doar cum împachetează Doamna „Întâia Doamnă” valizele pentru următorul voiaj. Că, dacă aflam cine sunt neatenții, să-i fi dat măcar afară din funcțiile pe care le ocupau din neatenție. Iar dacă au ignorat cu bună știință, să-i fi dus în fața unui nenea judecătorul și acesta să ne fi zis cum să fie pedepsiți.
Dar am rămas cu ceea ce ne zicea Iohannis că-și doreşte. Adică „să reparăm sistemul”. Cu ce domnule dragă, cu fixodent? Că mie mi-a căzut falca.
(Nu-i așa că în vara anului 2012 nu ați participat alături de aliatul dumneavoastră Victor Viorel Ponta la o tentativă de lovitură de stat? S-o fi crăpat măcar un picuț „sistemul” atunci?)
Dar aceasta a fost, este şi va fi reacţia Preşedintele Klaus Iohannis pus în faţa unor informaţii vitale pentru ţară şi popor, atunci când el este cu gândul când la vacanţă, când la concediu şi singura lui preocupare este să nu-l lovească informaţia (sau vreo vizită la nivel înalt), fix în timpul Sfântului Weekend:
Pracă îl văd: „Noi, dacă ni se arată o informație, sau, dacă, de exemplu, ni se dă să o citim și o citim, sau ni se citește informația și noi o înțelegem că suntem atenți la ce ni se citește și nu visăm cu ochii deschiși la următorul concediu sau următoarea vacanță, sau ni se face un desen, un power point, sau cu diapozitive și stegulețe, sau ni se transmite cu semnale luminoase sau foc de tabără cu fum, mesaj cu porumbei, pe care-l punem la „citite” sau „citit”, noi atunci putem să zicem că suntem informați.
Deci, informația are două componente: cea citită și cea considerată. Citită, considerăm că informația ne-a fost informată și atunci suntem informați. Ce facem noi când ni se servește o informație? O citim de pe un bilețel și considerăm că am fost informați.”
Iohannis a omorât Instituția prezidențială, în aceeași măsură în care Kovesi, de mânuță cu Coldea, a aruncat sub semnul întrebării corectitudinea luptei anticorupție. Dragnea și acoliții săi au făcut praf restul instituțiilor democratice ale României. Iar Opoziția a făcut praf însăși ideea de Opoziție. Toată lumea s-a încârdășit cu toată lumea în interes personal și atât.
Cât despre instituţiile statului…, aici e foarte simplu, o vedem în fiecare zi: acestea apreciază în funcţie de moca ta de cetăţean dacă eşti suspect, sau nu.
Căci suntem la aprecierea „Organului” (poliţist, procuror, judecător). Îi place moaca ta, îţi dă minimum amendă. Dacă e în toane bune şi nu proaspăt sculat cu faţa la cearceaf, poate chiar numai te avertizează. Dar dacă nu-i place „comportamentul tău” de cetăţean „recidivist”, îţi dă maximum, să te-nveţi minte ce şi cum contribui mătăluţă la prosperitatea lui de „Organ”.
Suntem la aprecierea unui maţ cu „caşchetă” sau robă predispus la abuzuri (după cum am tot văzut şi simţit pe pielea noastră).
Vorba sindicalistului recuperat şi apoi lepădat (după o vizită de capul lui la Ambasada Rusiei), de către PSD în Şparlamentul României (citez): „El („Organul”) ce face ca să stabilească? Se uită la contravenient: e în vârstă, nu are antecedente, a avut un comportament corect, recunoaşte fapta. Când discut cu el aceste lucruri şi analizez, de ce să-i dau omului 2.500 lei, îi dau minimul, 500 lei”.
Bă, eşti hoţ, mincinos şi nu-ţi place munca, te faci fie politician, fie lider sindical. Dar, mai degrabă, lider sindical. Că din lider sindical poţi să te faci şi politician.
Cât despre cetăţenii României… unii s-au pișat pe el de vot – și-au cules şi mai culeg roadele.
Alţii au crezut că ei sunt Strada. Numai că Strada a devenit uliţă cotită cu felinare roşii în geam, mai infiltrată de #rezistacii noii securităţi decât era Marian Munteanu în slujba lui Virgil Măgureanu.
De ce era necesară Legea lustrației imediat după Decembrie 1989?
Pentru a nu da România pe mâna securisto-nomenclaturiștilor. Dar au avut ei grijă să infiltreze toate partidele și toate mediile social-economice ale bietei țărișoare. Apoi s-au apucat de furat temeinic. Hoția și minciuna sunt parte a ADN-ului lor. Ce vedem acum afirmându-se în viaţa publică este doar Elixirul Mizeriei Veşnice – Distilatul de Ticăloșenie Maximă.