Vocea ta

Eșecul Strategiei de Dezvoltare a Clujului în perioada 2014 – 2020, ascuns de administrația Boc, scos la lumină de Consiliul Civic Local

Consiliul Civic Local, în reuniunea online din data de 17 decembrie, urmează a dezbate „eșecul Strategiei de Dezvoltare a Clujului în perioada 2014 – 2020, ascuns de administrația Boc”. Vă spicuim din analiza Consiliului Civic Local Cluj-Napoca, privind atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare economică a Clujului în perioada 2014-2020:

„Consiliul Civic Local a luat in dezbatere in fiecare an punerea in aplicare a Strategiei aprobate, iar concluziile sunt redate mai jos:

Anul 2015:

In comunicarea publica a Primariei cu cetatenii nu am reusit sa identificam nici pasii si nici directiile strategice aprobate preluate in bugetul rectificat al anului 2015 si cum s-au identificat obiectivele pentru care s-au facut alocari banesti. (…)

Anul 2016:

Nu s-au consemnat rezultate semnificative nici in anul 2016. (…)

Anul 2017:

CCLcj nu a inregistrat raportari sau referiri la implementarea strategiei. (…)

Anul 2018:

City Manager dl. Gheorghe Șurubaru a declarat: “Sunt lucruri făcute pe strategie, dar trebuie înțeles și faptul că în strategie sunt cuprinse proiecte unde majoritatea sunt cu dezvoltare sau creștere multianuală, ceea ce înseamnă că, lucrurile nu se întâmplă într-un termen de un an, doi. Cu toate acestea, în baza cererii dumneavoastră mă voi ocupa personal de o asemenea analiză, raport”.

Pentru Strategia 2014-2020, dl.Gheorghe Surubaru si-a asumat prezentarea Raportului de etapă la 4 ani și o posibilă susținere a stadiului împlinirii ei în CL, cu mediatizarea în randul clujenilor.

CCLcj a continuat dezbaterea și cererea unui raport final de bilanț in perioada 2019/2020, cu scopul de a aduce din acest deziderat rezultate măsurabile și beneficiile pentru clujeni si administrație. (…)

Anul 2019:

“Raportul amplu cu privire la modul in care a fost pusa in practica Strategia de dezvoltare durabila a Clujului a marcat multa dezamagire in randul membrilor CCLcj in legatura cu semiesecul  acestui ambitios si amplu proiect, mai ales prin prisma dezinteresului CL in urmarirea si infaptuirea scopului si interesului clujenilor.

In plus, participantii la dezbateri au exprimat cu fermitate cateva cerinte adresate celor din sectorul politic si cel din administratie:

Strategia inseamna o viziune cu asteptari pe termen mediu si lung pentru oameni capabili si dispusi sa se dedice ei in folosul cetatenilor Clujului.” (…)

Anul 2020:

Fara a fi in posesia instrumentelor si datelor de analiza, utilizate de catre dl. prof. Catalin Hintea – in calitate de coordonator al Strategiei 2014-2020, alaturi de echipele de experti pe domenii, membrii CCL, fiecare pe domeniul lui, au facut o analiza empirica pentru domeniul propriu de specialitate, in baza caror date exprimam urmatoarele opinii:

1) Strategia Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost rezultatul unui efort de cca. 2 ani, cu participarea a peste 120 de specialisti, executata la comanda si in beneficiul Consiliului Local Cluj-Napoca, precum si a Primarului.

2) Capacitatea Primariei si a CL, de selectare a principalelor proiecte propuse, de bugetare fundamentata pe mai multi ani, de punere in practica, de urmarire si de finalizare a lor nu a existat pe parcursul celor 7 ani, pentru ca:

– nici Consiliul Local si nici Primarul nu au mandatat monitorizarea, in mod transparent si ferm, limitandu-se sa bifeze o sarcina de a carei dificultate s-au lasat ori au fost depasiti;

– chiar si in situatia in care City Managerul orasului si-a asumat responsabilitatea in fata CCLcj, nu s-a schimbat nimic in ultimii 2 ani, nu a produs niciun progres si niciun raport pentru CL si pentru clujeni;

– vastitatea propunerilor si solutiilor reiesite din Strategie a fost in exces fata de capacitatea de acoperire cu venituri bugetare si in acest caz s-a continuat metoda cheltuirii banului public dupa interesele si oportunitatile momentului, HCL nr.315/22 septembrie 2015 devenind un document ingropat in arhivele timpului,

– responsabilitatea scazuta, priceperea limitata, orientarea spre supervizare si spre controlul cetatenilor, lipsa de consecventa, lentoarea si birocratizarea functionarilor publici din Primarie nu au sustinut Strategia Clujului;

– slaba coalizare a societatii civice, a presei locale, a specialistilor, alaturi de lipsa de dialog din partea executivului Primariei ne fac partasi fara voie la acest imens esec.

3) In fata acestei situatii cu totul delicate pentru responsabilitatea fostului Consiliu Local al municipiului Cluj-Napoca, este  justificata pozitia potrivnica exprimata de catre CCLcj Cluj-Napoca, in ultimele 5 luni din acest an, in legatura cu HCL nr.24 din 10 ianuarie 2020, care a aprobat cheltuirea sumei de 810.000 euro (cca. 4.000.000 lei), pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana(SIDU).

Un nou esec repetat in cheltuirea banilor nostri ai cetatenilor clujeni, fara vreun rezultat, ne nelinisteste si ne preocupa tot mai mult acum. Aceasta inainte ca documentul SIDU, in curs de elaborare si contractat prin atribuire directa unor specialisti ai Bancii Mondiale, sa fie dat publicitatii si aprobarii Consiliului Local Cluj-Napoca. (…)

C. Referitor la bugetarea pe termen lung, la proiectele aduse in fata CL nu constatam schimbari semnificative pentru a le sustine neconditionat ca si comunitate civica.

Initiativa de bugetare participativa, in care orice cetatean poate supune votului clujenilor idei si proiectele gospodaresti in limita a 150.000 de euro functioneaza de cativa ani la Cluj-Napoca, rezultatele de pana acum confirmand interesul clujenilor pentru comunitatea lor.

De subliniat ca nu toate proiectele aprobate in CL au fost demarate, fara a avea explicatii clare din partea administratiei, fapt ce poate descuraja mult interesul de participare pentru viitor. (…)

Cat priveste politica pentru taxe si impozite Strategia de Dezvoltare a omis orice abordare, atat in ce priveste folosirea pargiilor specifice de stimulare ori descurajare, cat si in legatura cu modalitatile de incasare la timp de la toti contribuabili.

D. La acest punct aduc 3 exemple de propuneri si stadiul materializarii lor dupa 7 ani, privind domeniul dezvoltarii economiei locale.

Indecizia si lentoarea infaptuirii lor este evidenta.

Problemele identificate in 2014 pentru elaborarea Strategiei, masurile si recomandarile adoptate in CL.

1.Probleme identificate, nevoi –  Stadiul azi.

 – capacitate administrativă redusă – Similara.

– dotare tehnologică precară în cadrul administraţiei locale – In schimbare.

 – conectare la administraţiile din zona metropolitană redusă – In studiu.

 – nivel de alfabetizare tehnologică a funcţionarilor publici redusă – In schimbare.

 – capacitate de comunicare internă redusă – Similara.

 – capacitate de comunicare cu ceilalţi actori sociali redusă – Similara.

 – viteză de intervenţie în cazuri de forţă majoră redusă – Similara.

 – latenţă de adoptare a modelelor de administraţie noi prea mare – Blocaj.

 – lipsa unei structuri de agregare/analiză a datelor  – Similara.

 – lipsa unui sistem de date publice  –  Similara.

 Măsuri/recomandări:

 – reorganizarea şi optimizarea organigramei administraţiei locale – Nu

 – dotarea cu tehnologie de comunicare de ultimă oră a administraţiei locale/metropolitane – Partial

 – organizarea de cursuri de calificare în utilizarea tehnologiilor de comunicare şi de calcul pentru funcţionarii publici – Similar

 – reorganizarea document-flow-ului administraţiei locale în regim exclusiv electronic – Nu

 – crearea unor structuri de consultare/luare a deciziilor împreună cu ceilalţi actori sociali – Similar

 – participarea la seminarii/cursuri/stagii/vizite la administraţii locale ale unor oraşe europene – La Varf

 -crearea unui sistem de public date – Similar

Priorităţi Operaţionale (Extindere/Industrii Creative)

Responsabil: Primăria Cluj-Napoca

Parteneri: Companii

Perioada de implementare: 2015-2017

Timeline: 2015-2017

– organizarea de târguri şi expoziţii cu participare internaţională – Similar

– invitarea unor show-uri şi festivaluri de modă/artă media/creaţie publicitară în Cluj-Napoca – Rar

– sprijinirea organizării de evenimente de profil (TEDX, creative coffee, geekmeet, Best etc.) – Nu

– atragerea investitorilor externi din domeniul industriilor creative – Similar

9.Program CREIC – în cadrul Smarter City

Responsabil: Primăria Cluj-Napoca

Parteneri: Universităţi, Companii

Perioada de implementare: 2014-2020

Timeline: 2014 – 2020

– operaţionalizarea Centrului pentru Excelenţă în Industrii Creative – Da, dar nu functioneaza

– Program de eficientizare şi transparentizare a proceselor de alocare şi utilizare efectivă a resurselor financiare Descriere – Nu

– O administraţie eficientă, sensibilă la nevoile comunităţii utilizează metode moderne de gestionare a resurselor financiare – Nu

 Următorul set de măsuri poate aduce un plus de eficienţă:

– Implementarea sistemului de bugetare pe programe/performanţe la nivelul administraţiei publice locale şi a instituţiilor şi companiilor din subordinea acesteia – Nu

– Continuarea şi extinderea proiectului Bugetarii Participative – Da

– Crearea unui Plan de Investiţii de Capital în vederea finanţării – Nu”

Sinteza realizata de Ec. Iosif Pop   ne arată, așadar, un eșec pe toată linia. Administrația Boc e bună la promis și la enunțat strategii, ratează însă punerea lor în practică.                                                                

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exit mobile version