Câștigurile rapide, promise de anumite firme specializate în concursuri măsluite, s-au dovedit a fi, de cele mai multe ori, doar niște matrapazlâcuri. Sub pretextul garantării unor câștiguri substanțiale în bani sau diverse bunuri cu valoare mare, aceste firme le cer participanților, cooptați prin diferite metode, să le achite înainte anumite sume de bani. Mulți sunt cei care au căzut în această capcană, după ce au dat crezare cuvintelor bine ticluite ale celor care stau în spatele afacerilor de acest gen, dar au rămas în final înșelați la propriu.
Acest tip de mașinație este destul de cunoscut și datează încă din anii ′90 și începutul anilor 2000. Pe atunci – când încă nu eram într-atât de loviți de tehnică, iar informațiile erau mai sumare – în orașele mai puțin așezate ale țării, asemenea escrocherii erau la ordinea zilei. Cel mai adesea, erai invitat să cumperi o carte (să zicem „Tată Bogat, Tată Sărac”, de Robert Kiyosaki – adică o carte de educație financiară), să intri într-un grup de vânzări, în care trebuia să cooptezi alți membri și… povestea de tip piramidal începea printr-un succes promis, dar se termina cel mai frecvent printr-un eșec.
În prezent, pe piața românească funcționează o nouă ofertă care, la prima vedere, pare destul de tentantă. O anume firmă Tarsago distribuie pliante prin poștă (uneori însoțite de facturi telefonice sau care vin la pachet cu pensiile cetățenilor), în care oamenii sunt anunțați că au toate șansele de a câștiga un autoturism de 20.000 de euro și, mai apoi, de a obține marele premiu în valoare de 100.000 de euro. Tot ceea ce au de făcut este să răzuiască un card, explică organizatorii în pliantul respectiv.
În cazul în care codul astfel descoperit coincide cu cel al autoturismului inscripționat pe pliant, mașina e aproape câștigată. Pentru a intra în posesia ei, participanții trebuie să sune la numărul de telefon înscris în pliant, la capătul căruia va răspunde un reprezentant al firmei respective…
Însă, într-o primă etapă, participanților li se cere să achite înainte suma de 90 de lei (plus taxele poștale) pentru a primi o altă ofertă, de această dată ”de recuperare după boală”. Operatorii refuză însă să ofere mai multe detalii, motivând că explicațiile se primesc odată cu primirea pachetului. Evident, cine nu plătește această taxă e scos din joc.
Tarsago, firma care organizează acest tip de concurs, vine din Polonia și se laudă cu o experiență de peste zece ani în România privind organizarea campaniilor de marketing. De câțiva ani, a preluat și licența mărcii ”Reader’s Digest”, o afacere din SUA care se ocupă cu distribuția de cărți și reviste.
Astfel, aceasta este activă in cinci tari din Europa: Polonia, România, Ungaria, Cehia si Slovacia.
Iată cum se recomandă compania: ″detinatoarea licentei exclusive pentru a vinde produse Reader’s Digest in Romania. Pe piata din Romania avem o experienta de 10 ani in campanii de Marketing Direct, utilizand canalele de direct mail (posta), digital (email), telemarketing, sms. In Romania, Tarsago detine o baza de date de peste 7 milioane clienti adresabili prin posta, peste 500,000 clienti adresabili prin email si peste 1 milion adresabili prin campanii de telemarketing″.
Aceștia se recomandă drept ″experți în marketing direct″. De ce, în acest caz, în calitate de partener, este implicată și Poșta Română? Și de unde dețin ″baza de date de peste 7 milioane″ de clienți?
Dacă sunăm la unul dintre numerele de telefon care figurează în pliantele împrăștiate prin cutiile poștale, ne răspunde o domnișoară care deapănă un text învățat pe de rost despre ofertele companiei, după care solicită niște informații: nume, adresă, telefon, ca într-un final să urmeze și ″momeala″: “Trebuie să cumpărați o carte care costă 90 de lei pentru a participa la tombolă”.
De ce la acest tip de înșelătorie participă și Compania Nationala Poșta Română? Interesant este totuși modul cum patronează Poșta Română, o instituție de stat, o hoție de acest gen. Iar culmea este că, invitați la aceste sisteme piramidale sunt pensionarii din Cluj, adică persoanele vârstnice și cele mai vulnerabile. Aceștia par a fi ținta predilectă a specialiștilor în ″marketing direct″.
Pericolul rezidă și în faptul că aceste mesaje sunt personalizate – numele victimei apare de câteva ori în text, acesta este asigurat de toată considerația și bunele intenții ale escrocilor. Iar în cazul în care refuzi să mai colaborezi cu ″piramida″ (deoarece nu se cunoaște cine stă de fapt la baza acestor înșelătorii), ești asaltat în mod continuu cu alte și alte scrisori în care specialiștii în ″marketing direct″ încearcă să afle motivul refuzului și să-și descumpănească efectiv posibila victimă.
Iată cum sună un asemenea text cu formule-capcană:
″Această scrisoare poate precede transferul unor sume importante, inclusiv cea corespunzătoare Marelui Premiu, în valoare de 100.000 EURO! Sunteți singura persoană din România care a primit cele 12 numere personale de participare tipărite pe Autorizația Excepțională emisă pe numele dumneavoastră″. Și formulările de acest tip continuă…
Din punct de vedere legal, aceste metode și tehnici de prosteală nu pot fi numite ″înșelăciuni″, ci pot fi încadrate undeva la limita ″abuzului de încredere″, nefiind catalogate drept fapte penale. Iar aceasta deoarece, victima intră de bună voie (după ce este ademenită și prostită prin conținutul acestor ″oferte″) în jocul câștigului ușor. Situația poate fi asemănată fie loteriei bonurilor fiscale, fie altor genuri de concursuri de acest tip. Se mizează pe naivitatea și vulnerabilitatea pensionarilor ori a altor categorii sociale.
″Sunteți singura persoană″ – acest mod de formulare introduce victima într-un specific al jocului. Dacă cel vizat a ″mușcat″ din momeală, cel mai probabil că va ajunge victima unei rețele piramidale care îi va livra fie o rețetă de succes, fie se va solda cu un eșec. Care sunt șansele de câștig? 0,001 la 100.000, să zicem. Riscurile unei asemenea ″loterii″ trebuie conștientizate, doar că și ″experții în marketing direct″ știu să-și selecteze victimele.
Atunci când cadrul legal lasă loc de interpretare sau este incert în anumite privințe, cum poți lupta cu aceste metode de marketing agresiv?