Emil Boc şi administraţia sa îi abuzează administrativ pe clujenii care se lasă abuzaţi. Nici măcar despăgubirile mizerabile stabilite pentru exproprierile de la „La Terenuri” nu s-au plătit

Patru clujeni care au deținut un teren, într-o zonă bună din Cluj Napoca, au fost obligați, de Primăria Cluj Napoca să cedeze, prin act notarial, o parte din suprafață pentru realizarea unui drum. Cei patru coproprietari au vrut să construiască locuințe comune, pentru ei, dar au fost împiedicați de Primăria Cluj Napoca, care nu a emis autorizația de construire până când aceștia nu au mers la un notar public, unde au semnat un acord notarial prin care o parte din terenul lor a fost cedat cu titlu gratuit Primăriei Cluj Napoca.

Judecătorii de la Tribunalul Cluj, în sentința care a rămas la fel și la instanțe lesuperioare, au decis că din suprafața totală de 3586 de metri pătrați, o parte de 624 de metri pătrați au fost preluată cu titlu ilegal.

”Din cursul derulării evenimentelor, este mai mult decât evident că reclamanții au fost constrânși, condiționați să dea acele declarații notariale, în caz contrar, neputând obține autorizația de construire. Motivul determinant a acestor declarații nu a fost acela de a face cadoul statului o suprafață de teren, ci acela de eludare de către pârâți (n.n. – Primăria Cluj Napoca și Consiliul Local Cluj Napoca) a procedurii de expropriere pentru utilitate publică”, arată Tribunalul Cluj.

Primăria Cluj Napoca trebuia să demareze față de cei patru clujeni procedura exproprierii publice, pentru construirea drumului, și nu de a-i obliga pe aceștia să doneze terenul cu titlu gratuit. Judecătorii au mai decis că potrivit Constituției României, ”nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică”. Ținând cont de aceste argumente legale, judecătorii au decis să anuleze actele notariale pentru donarea terenului și au dispus efectuarea unei expertize, care să stabilească valoarea terenului de 634 de metri pătrați, luați cu japca de Primăria Cluj Napoca. Iar  la finalul procesului, Primăria Cluj Napoca a fost obligată să plătească celor patru clujeni suma de 117.312 euro, valoarea de piață a terenului luat cu titlu gratuit. În plus, toate acestele notariale au fost anulate, tot procesul fiind reîncadrat de magistrați în cadrul unei exproprieri publice.

Tot în 2019, Primăria a pierdut un proces cu USAMV, care ceruse retrocedarea unor parcele în intravilanul și extravilanul municipiului

În 2016, USAMV a pierdut la Judecătorie, dar a contestat și s-a ajuns la rejudecare, la Tribunalul Cluj, unde în 2018 USAMV a mai înregistrat un nou eșec. Nu s-a lăsat și a făcut apel. În 2019, tribunalul a apreciat necesară administrarea probei cu expertiză tehnică de identificare topografică imobiliară și a numit un expert. Iar expertul a stabilit că USAMV i se cuvin 38 de hectare de teren, lucru acceptat de instanța de judecată. Verdictul este definitiv.

USAMV a câștigat un teren inclusiv în Mănăștur. Iată un punct din sentință: «Din terenul cu numărul topografic 21548 înscris în cartea funciara 20254 Cluj-Napoca, sub A +26 cu descrierea „Ferma Academiei de Înalte Studii Agronomice. Casa din cărămidă acoperită cu ţiglă cu 13 camere. Coteţ de porci şi păsări din cărămidă, acoperit cu carton gudronat cu 2 încăperi. Magazie pentru cereale, din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă, cu I încăpere la parter şi I încăpere la etaj. Remiză pentru maşini din beton şi scânduri, acoperită cu tabla. Grajd pentru porci, din cărămidă, acoperit cu carton gudronat cu 2 încăperi. Grajd din cărămidă acoperit cu ţiglă cu 2 încăperi. Grajd din cărămidă acoperit cu şindrila cu 3 încăperi, Remiză pentru care din cărămidă, acoperită cu şindrila. Casa din cărămidă acoperită cu tabla cu 14 camere. Casa din cărămidă acoperită cu ţiglă cu încăperi. Grajd pentru porci din cărămidă, acoperit cu şindrila cu 6 încăperi. Casa din cărămidă acoperită cu ţiglă cu 25 camere şi diferite instalaţiuni economice. Căminul studenţilor Academiei de Înalte Studii Agronomice, din cărămidă acoperit cu ţiglă, la subsol cu 12 camere, la parter cu 12 camere, la etaj cu 15 camere. Sufrageria studenţilor, din cărămidă, acoperită cu ţiglă cu 13 camere şi dependinţe, diferite instalaţiuni economice. Laboratoarele câmpului de experienţă, construite din cărămidă acoperite cu ţiglă: compuse la parter din 12 camere, la etaj din 12 camere, în Calea Mănășturului nr. 174” în suprafaţa de 8 jugare şi 1239 stânjeni pătraţi, echivalentul a 5 ha şi 496 mp. se va reconstitui dreptul de proprietate în condițiile art.12 din Legea 165/2013 si raportat la echivalentul arabil stabilit potrivit anexei 18 din HG 890/2005 pentru diferenta suprafata de 1ha si 8456 mp.»

În decizie este invocat articolul 12 din legea 165/2013:

„În situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va atribui un teren pe un alt amplasament”.

Cert veste faptul că, pentru 38 de hectare de teren Primăria Cluj-Napoca va trebui să acorde USAMV Cluj-Napoca cel puţin 120 de euro pe metru pătrat cerut în zona Clujului. Adică cam 45,6 milioane de euro.

Cum ar fi dacă expropriaţii de la „La Terenuri” ar face un demers judecătoresc, s-ar raporta în acesta şi la articolul 12 din legea 165/2013 şi ar cere justa despăgubire de 120 de euro pe metru pătrat. Dacă, oricum municipalitatea nu s-a hărnicit încă să-şi onoreze nici măcar obligaţiile de kko pe care şi le-a asumat?

Abonare la newsletter: