Aflat la al cincilea mandat, după ce configurația politică din zona metropolitană s-a modificat, primării importante trecând sub umbrela PNL, Emil Boc își dorește să devină primarul primarilor din comunele limitrofe municipiului Cluj-Napoca.
Cu toate că Boc nu are competențe administrative în afara orașului care l-a votat, pe linie de partid (și nu numai), el poate influența și da linii directoare și pentru proiectele de infrastructură din celelalte unități administrative asimilate zonei metropolitane.
Astăzi, printr-o intervenție telefonică la un post de radio local, Emil Boc a vorbit ca un adevărat primar al primarilor din zona metropolitană, enunțând ce ar trebui și ce nu ar trebui făcut în Florești, Gilău, Jucu, Apahida, Baciu, Bonțida, edilul edililor vorbind despre proiecte în colaborare, integrate, gândite „împreună”, făcute ca la Cluj, despre un pact care ar trebui încheiat între primarii din zona de influență a Clujului, Boc voind să impună viziunea de la Cluj-Napoca în toată zona metropolitană, pentru o strategie comună.
Bineînțeles, atunci când mai mulți acționează împreună, cel mai potent politic și administrativ dă direcția, fiindcă ar fi absurd să credem, de pildă, că tânărul primar liberal Pivariu de la Florești ar urma să decidă într-o strategie de dezvoltare comună cu Clujul lui Emil Boc.
Asistăm în prezent la o lărgire a influenței primarului Clujului care, până la al șaselea mandat, ar putea deveni liderul zonei metropolitane, adică un fel de al doilea președinte al județului.
„Eu vreau să vă spun că împreună cu noul primar al comunei Florești, normal că și cu vechiul primar, continuăm colaborarea. Dar acum va fi o colaborare mult mai strânsă pentru că viața ne va obliga să mergem mult mai strâns. Toate proiectele noastre le vom gândi integrat. Aștept acum și pe doamna inspector general, care, din nefericire, doamna Marc se simte bine, a avut și ea o mică problemă legată de COVID și îi dorim sănătate, este un om extraordinar, la masă vom discuta necesarul de școli, creșe, grădinițe pentru tot ce înseamnă zonă metropolitană și noi spunem clar, domnule, hai să vedem, câți mai sunt cei din Florești care vin cu copiii la școli, creșe, grădinițe în municipiul Cluj-Napoca? Unde este necesarul? Haide să stabilim împreună cu domnul primar unde mai construim o școală, o creșă, o grădiniță în Florești ca să putem acolo să nu mai vină oamenii pentru așa ceva în Cluj-Napoca, să îi ajutăm să nu mai facă deplasări care pot fi evitate. Deci, prima dată să ne uităm la componenta asta împreună, să lucrăm”, a declarat astăzi Emil Boc.
Așadar, primarul Clujului stabilește, împreună cu primarul Floreștiului, unde se vor construi școli, creșe și grădinițe în Florești, pentru ca să nu mai vină copiii floreștenilor la școlile, creșele, grădinițele din Cluj-Napoca. Și Boc a continuat:
„Să ne uităm acum la centura metropolitană împreună cu Gilăul, cu celelalte comune, cu Floreștiul, cu Jucu, cu Apahida, cu Baciu, etapa următoare este trenul metropolitan pe axa cealaltă, Baciu – Jucu – Bonțida. După aceea, cu Floreștiul discutăm și cu Baciu, și cu Apahida și cu Gilăul, domnule, unde e viitoarea zonă de dezvoltare a IT-ului sau zonă de manufactură în aria noastră și gândim împreună aceste lucruri, oamenilor de afaceri să le putem spune: uitați, în zona asta metropolitană aveți transport public asigurat de Primăria Cluj-Napoca, aveți viitoarele proiecte acolo și acolo, unde sunt locurile pentru investiții sau locurile pentru dezvoltare imobiliară. Ok, noi facem un cartier în Sopor, dar voi unde mai faceți, să fie calitatea vieții, trebuie corectat ce s-a făcut greșit și trebuie să se limiteze capacitatea de construire în zona metropolitană doar la ceea ce este… cum facem noi la Cluj! Doar cu asigurarea accesului pe asfalt, cu școală, creșă, grădiniță, cu toate dotările care dau calitatea vieții, cu parc în zonă”, a declarat primarul Boc.
Edilul Clujului vrea așadar să discute cu comunele din jurul municipiului, unde există interese imobiliare puternice, pentru ca oamenii de afaceri să știe unde merită să își realizeze următoarele investiții, care sunt zonele cele mai profitabile pentru construire, în funcție de proiectele de infrastructură realizate de administrațiile locale „sfătuite” de Boc, pe modelul municipiului, unde s-au construit blocuri între blocuri, în zone fără asfalt, fără școli, creșe, grădinițe, fără parcuri.
„Viziunea asta vreau să o impunem în toată zona metropolitană, indiferent unde vei locui, în Gilău, Florești, Apahida, în Jucu, chiar și în Bonțida, acolo mai puțin deocamdată, pentru că nu mergem atât de departe în prima etapă, trebuie să ne ocupăm de ce este în primul inel al Clujului, despre asta discutăm în primul rând. Să fie calitate, să nu se construiască haotic, să se construiască doar pe baza acelorași reguli. Chiar voi propune primarilor din inelul zero să semnăm un pact de calitate a vieții în materie de urbanism pentru ca nimeni să nu mai iasă din regulile respective. De-asta le impunem și la Cluj-Napoca, să se impună peste tot în zona metropolitană, adică asta înseamnă că evităm construcția de blocuri care să nu aibă calitatea vieții necesară. Pentru că, dacă ajungem să mai construim fără să avem asigurată infrastructura, vom distruge calitatea vieții la ceea ce există în momentul de față la Cluj. (…) Evident, eu nu am competențe administrative dincolo de granițele municipiului, dar nu mă oprește nimeni și nimic să vorbesc despre asta, să colaborez cu primarii respectivi, să stăm la aceeași masă și să ne facem o strategie.
Eu spun că omul face diferența întotdeauna, evident, ajută culoarea politică, dar să știți că nu am avut obstacole nici până acum, chiar atunci când au fost primari de altă culoare politică. Acum, din fericire, aproape toți sunt de aceeași culoare politică, în afară de Apahida și Baciu, dar asta pe mine nu mă împiedică. La Cluj cred că am reușit împreună cu colegii mei să impunem acea cultură a colaborării, acea eco de care vorbesc și nu ego. Suntem în funcții publice, suntem plătiți din bani publici, nu din bani privați, suntem obligați prin fișa postului să colaborăm, să găsim soluții, astfel încât lucrurile să meargă bine. De aceea, eu sunt deschis să stau la masă, oriunde pot să stau, și la Florești, și la Apahida, și la Baciu mă duc, sau la Feleacu sau în altă parte mă duc, oriunde discut, important e ca lucrurile să se rezolve și să meargă în direcția corectă. De aceea spun că preocuparea mea acum este dincolo de Cluj-Napoca, unde trebuie să fim cu ochii ca pe butelie, să nu scăpăm sub nicio formă niciun derapaj, pentru că e foarte important să păstrăm calitatea vieții, și aici știți bine ce facem, dar, în același timp, mă uit cu atenție la ce este în preajma noastră pentru că de asta depinde și viitorul celor din Cluj. Toți sunt clujeni, indiferent unde locuiesc, că sunt în Gilău, că sunt în Florești, tot clujeni sunt și ei, tot aici, tot la comun aduc bunăstarea și toți o ducem mai bine”, a precizat edilul.
Așadar, după ce le-a permis dezvoltatorilor imobiliari să construiască în Cluj-Napoca haotic, despotic, blocuri între blocuri, pe ulițe neasfaltate, întregi cartiere fără zone verzi, fără instituții de învățământ, fără nicio calitate a vieții (de exemplu, cartierele Bună Ziua, Europa ș.a.), Emil Boc le dă lumină urbanistică și primarilor din comunele învecinate, cu care vrea să semneze un pact, chipurile, „de calitate a vieții”. De calitate, de fapt, a infrastructurii publice care ar urma să fie adusă până la terenurile dezvoltatorilor care își vor putea vinde mai ușor și mai scump apartamentele dacă vor avea în apropiere și un parc, și-o școală, drum, civilizație.
Dacă, până acum, Baciu, Apahida, Floreștiul au fost dormitoarele Clujului, unde metrul pătrat era mai ieftin, condițiile fiind de ghetou, viziunea insuflată – ori impusă – de la Cluj-Napoca ar putea scumpi și zona metropolitană, pentru creșterea calității vieții imobiliarilor! Pentru ca toți să se bucure de bunăstare ca la Cluj-Napoca, județul, sub conducere liberală, urmând a crește ca blocurile P+10+ER, lângă blocurile P+12+ER, lângă blocurile P+14+ER ș.a.m.d.!