Ascuns după un microfon în sediul unui post de radio local prietenos, Emil Boc ne zice că a pus mâna pe telefon luni și a vorbit depre problemele de trafic ale clujenilor cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, dar și cu șeful Companiei Naționale de Investiții Rutiere.
A fost o convorbire faină, fructoasă și plină de promisiuni despre cum se va face totul ca să ne fie bine și cât de nerăbdători sunt cei din guvernarea PSD (plină de bani pentru investiții) să ne facă nouă (liberalilor) centura metropolitană, respectiv autostrada urbană cu toate acareturile, inclusiv centurile Floreștiului.
„Am vorbit la telefon cu Răzvan Cuc, chiar dacă este demisionar ca ministru al Transporturilor, și i-am propus să găsim o soluție în așa fel încât să realizăm noi studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru partea în care centura metropolitană trece pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. Nu putem face studiul pentru Gilău, Florești, Feleacu sau Apahida, dar putem să îl realizăm pentru municipiu. Dânsul l-a chemat pe domnul Ioniță, de la compania desprinsă din CNADNR care se ocupă de mari investiții, CNAIR, cu care am discutat de asemenea. I-am rugat să se gândească la modalitatea de a ne permite nouă să pornim acest studiu. Sper să se găsească o soluție, în așa fel încât să deblocăm proiectul, pentru că timpul trece. Nu contează culoarea politică, important este să nu pierdem banii europeni pentru acest proiect. Știți vorba aceea: nu mă cert, pentru că nu mai am timp să mă împac. Ne va costa câteva milioane de euro, dar, dacă reușim să stabilim traseul centurii și al bretelelor de legătură cu cartierele, putem să deblocăm și proiectele imobiliare oprite”.
Ce uită Emil Boc să spună (nu c-ar fi spus-o vreodată, am spus-o noi, în repetate rânduri), este faptul că Autostrada urbană a Clujului împlineşte 50 de ani pe hârtie. Dar este bine că ieri, în timpul discuției telefonice și-a amintit de faptul că o piedică în calea autostrăzii este lipsa unui studiu de fezabilitate. Care studiu, în sine, de obicei (că ajunge la sertar) este o sursă bogată de bani aruncați degeaba pe fereastră unor firme de casă (avem suficiente cazuri de acest gen, Maestre, nu te ofusca că suntem suspicioși). Drept pentru care l-a cerut pentru municipiu. Îi și vedem pe cei de la PSD dând din mână prada unui frumos studiu de fezabilitate numai bun de aruncat ulterior într-un sertar (dar asta este altă poveste)!
Povestea noastră este despre cum traseul autostrăzii urbane Gilău-Feleacu-Apahida – care ar putea duce la decongestioanrea traficului din Cluj-Napoca -, a fost trasat încă din anul… 1968. Și despre cum marii vizionari politici post decembrişti ai Clujului au uitat de proiectele „ceauşiste” şi au făcut numeroase studii de fezabilitate şi recreionări ale traseului autostrăzii urbane până au ajuns la aceeaşi concluzie: e bun traseul propus în 1968. Măcar s-au mai umplut sertarele cu niște studii de fezabilitate și unele conturi cu niște bani publici nemeritați. Adică ce ziceam mai sus.
Autostrada Urbană sau Centura metropolitană a Clujului, cuprinsă în proiectele prioritare ale Ministerului Transporturilor, are menirea de a salva Clujul de problema traficului aglomerat. Totodată această centură metropolitană, şosea rapidă, autostradă urbană cum mai este numită are prevăzute, teoretic, două trasee. Unul proiectat de către IPTANA în 2008 şi unul solicitat de comuna Floreşti pentru a decongestiona taficul din localitate. Dacă proiectul IPTANA prevedea un traseu al autostrăzii urbane pe Dealul de Nord al comunei Floreşti, administraţia floreşteană, alături de cea din municipiul Cluj-Napoca, doreşte ca traseul să străbată lunca Someşului. Acest traseu propus de cele două administraţii este considerat mai scump datorită celor 2-3 traversări peste râul Someş.
Centura metropolitană a Clujului, adică proiectul Gilău – Cluj NV, este inclusă în strategia de implementare a Master Panului, cu sursă de finanțare din fonduri de coeziune și buget de stat, în prima perioadă de programare 2014-2020. Cu alte cuvinte Autostrada Urbană principala soluție de decongestionare a traficului auto pe ruta Gilău-Cluj în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi va fi finanţată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro.
Este interesant cum, la fel de în exclusivitate, din spatele aceluiași microfon, Emil Boc ne spunea la începutul lunii mai că lucrările la Centura metropolitană a Clujului s-ar putea finaliza mai devreme. Cică a primit „semnale cu fum” şi epistole prin porumbei călători chiar de la Ministerul Trasportutilor prin care a fost informat că reprezentanţii acestuia nu sunt deranjaţi de o eventuală demarare a lucrărilor.
“Am primit semnale de la Ministerul Transporturilor că nu sunt împotriva demarării lucrărilor la ambele tronsoane o dată. Primul e de la nodul de autostradă la Cora, al doilea de la sensul giratoriu de la Cora, pasaj suprateran peste DN1 până la Bucium, apoi pe la Selgros să se conecteze la centura Vâlcele Apahida”, a declarat Emil Boc într-o şedinţă de Consiliu Local de la îneputul lunii mai.
Din moment ce studiile de fezabilitate şi proiectul tehnic, ce stau la baza finanţării autostrăzii urbane, le face Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, ne întrebăm ce anume a avut în cap Emil Boc în momentul în care a pus mâna pe telefon să-i ceară ministrului să se ocupe el și oamenii lui de “fezabilitățile” de pe raza municipiului? Tare credem că este vorba despre demararea procedurilor de expropriere a celor care deţin terenuri pe traseul viitoarei centuri metropolitane…
Poate aflăm și noi care sunt adevăratele interese din spatele acestui demers telefonic, altele decât bla-bla-bla-ul din fiecare săptămână pe care Emil Boc îl aruncă din spatele unui microfon prietenos în niște urechi prea obișnuite să audă promisiuni pentru ca să le mai și judece.
PS: Și cum să nu râdem ținându-ne de tastatură la afirmațiile lui Boc: „Știm să facem licitații. Nu am mai avut unele de o asemenea anvergură, dar sunt convins că am putea să o ducem la capăt”. Zău, Maestre/Excelență/Șefu’? Să ne amintim despre toate marile licitații buftate, anulate și răs-anulate ale municipalității: de la salubritatea stradală, la mijloacele de transport în comun?