Primarul Emil Boc se lăuda în 2017 că municipiul Cluj-Napoca va fi primul oraș ce va implementa un proiect de bugetare participativă. Scopul proiectului era ca cetățenii să vincă cu propruneri de proiecte, iar Primăria urma să le finanțeze. Clujenii au fost entuziasmați la început, însă treptat interesul acestora a tot scăzut, în special datorită faptului că nu toate proiectele declarate câștigătoare au mai fost finanțate, iar în 2023, Boc anunța că se renunță la proiect pentru a fi „regândit”.
Câte proiecte au fost implementate în cei șase ani a proiectului?
Din 2017 doar câteva proiecte din cele acceptate au fost finalizate, iar dintre acestea unele au fost făcute doar parțial ca să dea bine în statistici. Una s-a cerut, alta s-a făcut. Pe principiul, las că merge și așa.
În 2017 au fost declarate câștigătoare 15 proiecte dintre care majoritatea au fost implementate, chiar dacă unele doar parțial. De exemplu s-au solicitat piste de biciclete pe Titulescu și Observator. Pe Titulescu bicicliștii sunt invitați să folosească banda dedicată autobuzelor, iar pe Observator nu a fost implementată încă pistă de biciclete.
S-a cerut demolarea garajelor. Într-adevăr au fost multe garaje demolate, dar mai sunt multe altele care își așteaptă rândul, însă momentan, probabil până trec alegerile, proiectul este suspendat.
Clujenii au cerut o aplicatie mobila, care să ofere posibilitatea de a vedea toate opțiunile de transport. Primăria a realizat aplicația Tranzy. La secțiunea de evaluări și recenzii, clujenii se plâng că aplicația oferă date inexacte, atunci când funcționează.
În 2018 au fost tot 15 proiecte declarate câștigătoare.
S-a cerut un parc în cartierul Bună Ziua, a fost amenajat un loc de joacă minuscul, urmând ca în viitor să fie amenajat un parc în Becaș.
Amenajarea spațiului dintre Cetățuie și strada Dragalina (podul pietonal) – deocamdată este la stadiul de proiect.
Amenajarea unui loc de joacă în zona Bârsei nu s-a implementat pentru că s-au împotrivit vecinii.
Stașii cu plante și mobilier urban – a fost un proiect pilot de patru stații cu aoperiș verde care nu s-a mai extins.
Zorilor – cartier verde, a rămas la stadiul de proiect.
S-a propus ca fiecare strada din oraș să reflecte tematic personalitatea și realizările celui care ii dă numele, încurajând trecătorii să își acorde câteva minute pentru a învăța ceva nou – proiectul nu a fost implementat.
Iată proiectele din 2018:
În 2019 au fost declarate câștigătoare alte 15 proiecte. Să vedem ce nu s-a făcut.
Reamenajarea Canalului Morii – este la stadiul de proiect.
Parking pe Strada Lunii – se va realiza un parking pe Gheorghe Dima, încă la stadiul de proiect.
Semafoare inteligente la itersecția cu linia de tramvai – au fost montate indicatoare
Acoperișuri și fațade verzi – tot betoanele predomină.
Concurs de soluții pentru zona Babeș-Hașdeu-Piezișă – încă nu s-a implementat.
Minirampă din ciment pentru skateboard – s-a amplsat o rampa mică în Baza Sportivă Gheorgheni.
Aer curat la Cluj – Clujul încă este un oraș al dalelor și betoanelor.
Proiectele din 2019:
În 2020 a fost pandemie și proiectul a fost suspendat.
În 2021 alte 15 proiecte au fost alese de Primărie pentru a fi implementate. Iată ce nu s-a realizat, sau s-a realizzat doar parțial.
Umbrirea aertificială a locurilor de joacă – nu s-a implementat.
Minipoligon pentru copii – a fost demarat
Pumptrack modular în Baza Sportivă Gheorgheni și La Terenuri – a rămas doar cel din Parcul Rozelor.
Stâlpișori colorați la creșe, grădinițe și școli – au fost montați doar în patru locații.
Amenajare piste biciclete/alei pietonale dealungul tuturor pârâurilor de pe raza orașului și implicit conectarea lor cu viitoarea pistă de biciclete de pe malul Someșului – a rămas la stadiul de proiect.
Mini-scene culturale – a fost reabilitat amfiteatrul din Detunata.
Parc pe strada Alexandru Sahia din Iris – nu a fost realizat.
Proiectul presupune înființarea unor ansambluri de aproximativ 30 mp, amplasate pe spațiile verzi dintre blocuri, ce aparțin de Primărie și care să includă – au amenajate mese de șah în Parcul Rozelor și în cele două Baze Sportive.
Parcul Iuliu Prodan – nu a fost implementat.
Iată proiectele din 2021:
În 2022 au fost doar cinci proiecte declarate eligibile. Din acestea, doar unul a fost implementat, respectiv curățenie în creșe și grădinițe, și acesta doar parțial, respectiv doar în crese.
Iată care sunt celelalte patru proiecte care nu au fost implementate:
Digitalizarea serviciului administrare cimitire.
Micro-păduri urbane.
Având în vedere că municipalitatea nu prea s-a grăbit să implementeze proiectele sugerate de cetățeni, este evident că aceștia și-au pierdut interesul, ceea ce a dus la anunțul din 2023 al primarului că proiectul va fi „regândit”.
Emil Boc a anunțat la începutul anului 2023 că împreună cu specialiștii de la Facultatea de Științe Politice și Administrative (UBB), procesul de bugetare participativă va fi regândit. Un an mai târziu nu s-a mai adus vorba despre reluarea proiectului. Poate că după ce se va reuși implementarea tuturor proiectelor selectate până acum se va putea gândi un alt mod ărin care cetățenii să fie implicați în modul în care sunt cheltuiți banii de la bugetul local.