Legea Educației Naționale prevede, înca din 2011, alocarea a cel puțin 6% din PIB pentru Educație, dar acest procent nu a fost alocat niciodată. Sumele au oscilat între 2% si 4%, fiind insuficiente pentru dotarea școlilor existente. Bugetul pentru anul 2019 prevede o majorare de 47%, față de anul 2018, a fondurilor alocate Ministerului Educației Naționale. Cu toate acestea, o serie de probleme care țin de salarizare și acordarea de sporuri, au rămas doar simple promisiuni. Altfel spus, noul buget încă nu a fost aprobat, iar din această cauză, implemetarea măsurilor promise de minister sunt amânate la nesfârșit, de pe o lună pe alta, de la un an la altul. Iar cele mai multe dintre nemulțumiri se referă la inechitățile salariale produse de Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
”Trebuie să precizăm, de la bun început, că în conformitate cu legislația în vigoare, Educația ar trebui să beneficieze de 6% din PIB. Din păcate, acum avem acordat 3,02% din PIB.
Sigur, dacă ne raportăm la procente, față de anul trecut, când procentul a fost de 2.7%, atunci poate fi observată o îmbunătățire în acest sens”, a declarat Lucia Cojocaru, președintele Sindicatului Liber al Învățământului Pruniversitar Clujean.
În proiectul de buget publicat, sunt cuprinse, pe lângă creșteri salariale și investiții. Conform proiectului de buget și declarațiilor oficiale:
”La capitolul ‘Investitii’, alocarea bugetara prevede investitii in infrastructura, sanatate, educatie, agricultura, cresterea absorbtiei fondurilor europene, prin finantarea unor proiecte prioritare care sa conduca la realizarea unor rezultate concrete, infiintarea Fondului de Dezvoltare si Investitii, pentru finantarea proiectelor de investitii ale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale in domenii prioritare principale si secundare, cum sunt: sanatate, educatie, apa – canalizare, retea de energie electrica si retea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultura, culte, sport si locuinte, dar si pentru finantarea proiectelor de investitii ale universitatilor”, este mentionat in proiectul de buget pentru 2019.
După cum afirma recent ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, Educația și Sănătatea sunt două sectoare prioritare pentru Guvern.
Educatie – s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, cca. 9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea cresterilor salariale, pentru investitii (2 miliarde lei) – pentru implementarea unor proiecte finantate din fonduri europene in vederea modernizarii procesului de predare-invatare cu ajutorul tehnologiilor informatiilor si comunicarii, prin dotarea scolilor cu table interactive. Prin urmare, cele mai mari cresteri in suma absoluta fata de 2018 sunt la Ministerul Educatiei – cu 9,8 miliarde mai mult, crestere de 46,7%, bani alocati pentru acoperirea cresterilor salariale si pentru investitii. De asemenea, sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou program prin care sunt asigurate de rechizite pentru copii din invatamantul preuniversitar.
Dincolo de toate aceste aspecte, la nivelul Ministerului Educației Naționale a avut loc o întâlnire, în data de 31 ianuaerie 2019, pentru soluționarea diverselor probleme care se referă la Legea salarizării unitare.
La această întrevedere au participat reprezentanți ai sindicatelor din învățământ și reprezentanți ai Ministerului Educației, din Ministerul de Finanțe și din partea Ministerului Muncii, pentru soluționarea mai multor probleme care au rămas nerespectate la ora actuală, precum Legea Salarizării 153/2017.
Astfel, conform reprezentanților Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Clujean, au fost discutate problemele de încadrare, care se suprapun și nu se respectă și care vizează neacordarea sporurilor.
”Sporul la predarea în regim simultan constituie o problemă majoră: avem colegi care predau la aceste grupe, atât la grădinițe cât și la ciclul primar, iar sporurile nu li se acordă.
De asemenea, nu se acordă sporul de suprasolicitare, spor neuropsihic, pentru personalul de conducere, directorii și membrii CJRAE, adică logopezi, psihologi, personalul didactic.
Multe aspecte care se referă la personalul auxiliar care, de asemenea, solicită acest spor de neuropsihic și, din păcate, nu sunt cuprinși. Plus personalul nedidactic, rămas cu multe solicitări nerezolvate”, a precizat Lucia Cojocaru.
Prin urmare, cele mai multe dintre probleme ce au rămas nesoluționate au apărut pe fondul Legii salarizării unitare.
Astfel, în ciuda tuturor promisiunilor, nu a fost rezolvată plata sumelor stabilite prin Hotărârile Judecătorești definitive, care trebuiau acordate până în 31 decembrie 2018. Promisiunea în privința acestor plăți se referea la luna ianuarie, dar nu s-a concretizat. Scuza pentru această tergiversare continuă, vizează Bugetul anului 2019, care nu a fost încă aprobat.
Un alt aspect, rămas doar la nivelul promisiunilor, se referă la indemnizația de hrană, care trebuia acordată din luna decembrie 2018, dar care se preconizează că se va acorda începând cu luna ianuarie 2019.
Care au fost rezultatele întrevederii la nivel de minister? Alte amânări
Din păcate, la întâlnirea solicitată de sindicatele din învățământ, cei trei miniștri – ai Educației Naționale, Finanțelor Publice și Muncii – nu au participat.
Au fost prezenți doar secretarii de stat care au preluat toate neajunsurile înregistrate de sindicaliști, urmând să fie stabilită o întâlnire punctuală la o dată ce va fi comunicată în timp.
În fond, soluționarea acestor probleme se mai amână o tură.
Scuza clasică ține de Bugetul 2019, care nu a fost încă adoptat, iar drept urmare, discuțiile punctuale în privința investițiilor și a salarizării din sfera educației nu pot fi fundamentate.
Într-adevăr, începând din 2019, în proiect figurează creșterea salarială de 1,4 pentru personalul din educație. Prin urmare, creșterea urmează să fie aplicată.
Referitor la Legea 153/2017, aceasta se va aplica treptat, urmând ca majorările salariale aferente anului 2022 să fie complete în anul 2020.
Oricum, majorările se aplică gradual, câte un sfert de mărire anual. Ceea ce înseamnă că, coroborat cu creșterea costurilor și cheltuielilor, cu creșterea monedei euro, majorările salariale rămân nesemnificative.
În prezent, sesizările din teritoriu au fost transmise către Federația Sindicatelor din Învățământ, unde aceste probleme au fost discutate, iar solicitările au fost trimise ulterior către Ministerul Educației Naționale.
Rezolvarea acestor probleme sunt proiectate în viitor.
”Într-adevăr, lumea din teritoriu este nemulțumită. Și nu doar la noi, ci per ansamblu în toată țara”, a mai adăugat Lucia Cojocaru.
Nu sunt excluse nici acțiunile de protest.
sursa foto: didactic.ro