Deși coronavirusul începuse să facă ravagii în China încă de la finalul anului trecut, aspect asupra căruia președintele Iohannis a fost informat de către serviciile specializate (SIE/SRI), după cum semnala fostul președinte Traian Băsescu în cadrul unei intervenții televizate, administrația prezidențială a fost implicată total și în mod exclusiv doar în organizarea alegerilor anticipate, ignorând răspândirea infecției provocate de SARS-COV-2, care începuse să facă victime deja la nivel european, chiar în Italia, țara cu una dintre cele mai considerabile comunități de români.
Chiar și așa, singura temă de discuție a fost, până de curând, organizarea alegerilor anticipate.
Când o asemenea sarcină vine chiar de la Președinte, atunci întregul aparat de stat, cu toată forța birocratică de care dispune își canalizează eforturile spre îndeplinirea unei asemenea dispoziții:
organizarea cu orice preț a alegerilor anticipate.
Dacă ar fi să facem o paralelă între preocuparea exagerată a PSD pentru tema justiției, subiect care s-a regăsit pe agenda publică cu lunile și preocuparea bolnăvicioasă a președintelui Iohannis pentru organizarea alegerilor anticipate, atunci putem spune că acest din urmă demers nu este decât o reflexie în oglindă a temei independenței justiției:
„justiția populară” poate fi făcută de către Președinte doar atunci când atât Guvernul, cât și Parlamentul se vor fi colorat în galben.
Așa, într-o veselie, ignorând semnele epidemiei care se apropia de România, Guvernul Orban 1 a fost schimbat de Guvernul Orban 2, apoi ministrul de Finanțe, Florin Câțu s-a jucat de-a „premierul”, doar pentru a le da tuturor, adică românilor, o țeapă cât toate finanțele lipsă din buget.
De fapt, din noiembrie 2019 și până la Guvernul Orban III, chiar până în primele zile ale lui Martie, singura preocupare a liberalilor a fost canalizată spre jocurile politice.
Abia prin 8 Martie, cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, apăreau primele semne că „bărbații de stat” ai României schimbau agenda zilei, deturnându-si interesul de la anticipatele lui Iohannis spre combaterea epidemiei care se instala în România.
Așa se instala în România „ciuma galbenă”, după cum a fost denumită la noi infecția cu virusul ucigaș COVID-19.
CITEȘTE ȘI: USR nu mai vrea anticipate. Barna bate palma cu Cîțu: „România are nevoie de un guvern stabil”
Așa s-a lecuit USR de anticipate.
Așa s-a spălat pe mâini și Orban, după ce Cîțu renunța la mandat, cu puțin timp înainte de votul prin care Guvernul ar fi fost investit.
Acum, din cauza crizei provocate de coronavirus, alegerile locale, programate inițial pentru iunie, ar putea fi amânate, după ce Ludovic Orban ar fi purtat discuții în acest sens cu liderii PNL din teritoriu.
Surse politice susțin că premierul Ludovic Orban ar fi organizat o videonferință cu liderii PNL din teritoriu, care ar fi agreat ideea amânării alegerilor locale.
Astfel, marți seara, premierul Ludovic Orban a organizat o videoconferinţă cu preşedinţii organizaţiilor judeţene PNL, la care s-a luat în calcul amânarea alegerilor, dar nu s-a stabilit un termen.
Toţi liderii au fost de acord cu această amânare.
Şi Autoritatea Electorală Permanentă a avertizat săptămâna trecută, într-o scrisoare care a fost trimisă atât preşedintelui României, cât şi premierului Ludovic Orban că, în contextul epidemiei de COVID-19, organizarea la termen a alegerilor locale devine o misiune cvasi-imposibilă.
Autoritatea Electorală Permanentă susţine că cel mai devreme, aceste alegeri ar putea avea loc în octombrie.
În acest fel, drumul de la urgentele alegeri anticipate ale lui Klaus Iohannis, blocat de pandemia de COVID-19, a culminat cu amânarea alegerilor locale.
În acest context marcat de incertitudine merită formulate câteva întrebări:
Care vor fi repercusiunile unei asemenea amânări? Mai pot fi luate în calcul anumite scenariii și strategii ori scena politică a fost dată peste cap? Va deconta politic PNL din cauza crizei provocate de coronavirus și a amatorismului cu care s-a implicat în rezolvarea acesteia? Cine câștigă de pe urma unei situații fără precedent, precum cea pe care o trăim în prezent? Dar românii, cum vor vota aceștia la viitoarele alegeri locale? Și nu în ultimul rând: cu cât va scădea procentual încrederea românilor în propriul Președinte?
sursa foto: ludovicorban/facebook.com