După ce senatorul PSD, Vasile Dîncu, a declarat că există o strategie de unificare a universităților clujene, deputatul PSD Patriciu Achimaș Cadariu declară și el că nu este de acord cu poziția rectorului UMF Cluj, Anca Buzoianu, privind fuziunea universităților clujene. Acesta a declarat în cadrul unei emisiuni găzduite de BuzzNew.ro că subiectul unificării nu este unul închis câtă vreme niciuna dintre aceste instituții nu este proprietatea conducerii. Deputatul clujean a comentat astfel respingerea de către conducerea UMF Cluj a ideii unificării cu UBB sugerată de rectorul Daniel David ca soluție pentru accederea în clasamentul Shanghai, de unde UBB tocmai a fost exclusă.
”Nu cred că vreo universitate este proprietatea nici măcar a structurii de conducere actuale, este o universitate a României, toate sunt universități publice susținute de statul român. Cu alte cuvinte, cred că statul român în acest moment trebuie să hotărască foarte clar dacă își dorește acest lucru.
Și sigur că universitățile sunt formate din oameni, nu cred în catedrale fără credincioși sau în universități fără cadre didactice și studenți, dar în măsura în care și unii și alții sunt informații și părinții studenților sunt informați și știu ce ar putea să obțină, cred că lucrurile ar sta un pic diferit”, a declarat deputatul PSD de Cluj.
Patriciu Achimaș-Cadariu a spus că există grupuri în universități care doresc reformarea instituțiilor. Aceste grupuri invocă modul în care se iau deciziile și modalitățile de construcție a unor departamente sau facultăți.
”Pe de altă parte, există grupuri care nu sunt încă publice dar care se constituie într-unul sau mai multe think tank-uri și care își doresc să genereze pentru orașul nostru și pentru regiunea noastră, zona metropolitană, județ, idei cât mai bune care să dezvolte ceea ce există deja”, a subliniat chirurgul clujean.
Cu doar câteva zile înainte, rectorul UBB, Daniel David, analiza motivul eliminării din clasamentul Shanghai a singurei universități românești, Universitatea Babeș-Bolyai, și sugera că dacă UMF Cluj și UBB ar fi fuzionat după Revoluție construcția rezultată ar fi ocupat un loc consolidat în acest clasament.
”Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking.
Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie/tehnologie) (…).
Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale”, declara rectorul UBB, Daniel David.
În ciuda acestor argumente, rectorul UMF, Anca Buzoianu, a respins categoric, pe Facebook, ideea unificării cu UBB.
”Noi nu luăm în calcul și nu vrem să luăm nici măcar în discuție o astfel de comasare, atâta timp cât Constituția României garantează autonomia universitară. Nu avem niciun interes sau vreun câștig să fuzionăm cu nicio instituție. Rezultatele absolvenților noștri, care sunt primii din țara la rezidențiat, cele științifice și cele financiare, ne arată că suntem pe drumul cel bun”, a scris Anca Buzoianu, argumentând prin faptul că UMF Cluj-Napoca ”dovedește de mulți ani că absolvenții săi au o inserție excelentă pe piața muncii, oriunde în lume”.
După senatorul ce senatorul Vasile Dîncu s-a exprimat public pentru unificarea celor trei universități clujene, deputatul Achimaș-Cadariu susține că viitorii medici ar putea fi pregătiți mai bine.
”Pregătim infinit prea mulți, și asta e dovedit în raport cu alte universități din orașe cu număr de paturi similare în spitale. Cred că pentru a avea niște absolvenți de bună calitate ar trebui să pregătim la UMF Cluj maximum 100-150 pe an în orașul acesta și să îi și reținem.
(…) Da, sigur, își găsesc inserție pe piața muncii…E o falsă chestiune, atâta vreme cât îi trimitem peste graniță și nu facem o reformă a sistemului și păstrăm tot felul de spitălașe în care mor oameni de-a dreptul în loc să îi aducem pe majoritatea absolvenților în centrele mari, unde putem dezvolta sau putem menține cât de cât un standard de calitate.
Până la urmă, sigur, în preclinic putem să ținem cursuri în amfiteatre de mii de oameni dar atunci când vine vorba de formarea clinică, aceasta se petrece în mod direct la patul bolnavului și pentru asta trebuie într-adevăr să fi văzut pacienți în viața asta ca să înțelegi despre ce e vorba.
Eu cred că e un moment în care ar trebui să discutăm foarte deschis, nu universitățile ca business-uri, ci, în în virtutea esenței lor și a ceea ce ar trebui să producă în realitate.
Atâta vreme cât o gravidă își pierde viața pentru că așteaptă un medic să vină de undeva, e foarte bolnav acest sistem. E un caz la Botoșani, un caz la Urziceni, nu contează orașul, cert este că greșim undeva foarte, foarte serios.
Sigur că postrevoluționar ne-am orientat către business-uri de succes, dar universitatea, dincolo de componenta de intrări-ieșiri, are și cu totul și cu totul altceva: e vorba de educație reală și e vorba de cunoaștere. Deci lucrurile sunt mult mai complexe decât atât și ele necesită cu siguranță o dezbatere cu toți actorii implicați”.
Deputatul Achimaș-Cadariu s-a angajat să inițieze chiar el această dezbatere publică pe tema fuziunii universităților clujene.
”Obiectivul nu este de a face fuziuni cu de-a sila și de a nu obține nimic. Scopul este de a obține instituții care într-adevăr să producă ceva, să producă cunoaștere, să producă educație spre binele cetățenilor din România. Cum o să realizăm asta, este subiectul unei dezbateri. Modele avem și cred că trebuie să pornim de la modelele de succes existente.
Dacă Szeged şi Novi Sad sunt acolo în clasament, cred că și orașul nostru, care este un oraș ambițios, care s-a dezvoltat într-un mod special în ultimele decenii și se definește veșnic prin universități și spitale, poate fi”.
