Consiliul Județean Cluj a decis să plătească peste 13.000 de euro pe expertize tehnice la drumuri recent reabilitate cu care președintele instituției, Alin Tișe, s-a lăudat în communicate aproape săptămânale de presă. Unora li s-ar părea curios faptul că Tișe face expertize doar la drumurile reabilitate de firma Napoca, nu și la cele unde a lucrat asocierea Kiat-Diferit. Cu Kiat Tișe s-a mai prăjit deja atunci când s-a umflat expertiza în el.
Numai în luna septembrie Consiliul Judeţean Cluj a pierdut procesul cu firma de construcţii de drumuri Kiat şi va trebui să plătească despăgubiri de aproape 700.000 lei.
Firma Kiat a câștigat licitația pentru modernizarea a 438 de kilometri de drumuri judeţene în 2011 în timpul primului mandat al lui Alin Tișe contra sumei de 66 de milioane de euro. Pentru a urgenta procedurile, Consiliul Judeţean Cluj a eliberat autorizaţie de construire în regim de urgenţă. După semnarea acestui acord cadru, constructorul a depus nu mai puţin de şapte variante de proiect tehnic pentru modernizarea celor cinci loturi de drumuri. Consiliul Judeţean Cluj nu a acceptat însă niciunul dintre aceste proiecte pe motiv că nu erau conforme cu oferta tehnică propusă de Kiat la câştigarea licitaţiei. Doar al optulea proiect tehnic depus de Kiat a fost acceptat de Consiliul Judeţean, însă în 2012 reprezentanţii instituţiei au decis să suspende contractele sucsecvente în cazul a patru din loturi. În 2014, ca urmare a întârzierii lucrărilor la lotul V, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj este mandatat prin hotărârea deliberativului să facă demersuri pentru rezilierea contractului sucsecvent pentru lotul V cu consecinţa încetării de drept a acordului cadru de lucrări. În 2016, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe anunţa deblocarea contractelor cu Kiat pentru reabilitarea drumurilor judeţene din judeţul Cluj. Vorbim despre aceleaşi drumuri pentru care acum Kiat cere suplimentări de bani. Împăcarea lui Tișe cu Kiat ne costă cam 2 milioane de euro, bani în plus ceruți de Kiat ca să lucreze eficient pentru lucrările:
- DJ107P Gilău – Someșul Rece – Mărișel – DN1R. Valoarea iniţială a acestui a contract a fost de 28,6 milioane lei fără TVA, iar lucrările suplimentare sunt în cuantum de 2,8 milioane lei fără TVA, reprezentând 9,97 % din valoarea contractului.
- DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – Lim. Judeţ Alba. Valoarea iniţială a contrctului a fost de 26,4 milioane de lei fără TVA. Şi aici se vor efectua lucrări suplimentare în cuantum de 2,6 milioane lei fără TVA reprezentând 9,98 % din valoarea contractului.
- DJ109A Chinteni – Vultureni – Dealu Jurcii. Valoarea iniţială a contractului de lucrări a fost de 25,1 miilioane lei fără TVA şi se vor efectua lucrări suplimentare în cuantum de 2,5 milioane lei fără TVA reprezentând 9,98 % din valoarea contractului.
Cât despre ce face Napoca, habar nu avem ce ar fi Diferit la lucrările acestei firme de I s-a pus pata lui Tișe să le verifice numai pe acestea.
Așa că CJ Cluj achiziționează “servicii de expertizare a covoarelor asfaltice pe drumurile DJ103G, DJ107L și DJ107R – stabilirea cauzelor apariției de pete maro și a măsurilor de remediere”. Valoarea estimată a contractului este de 60.000 de lei fără TVA, iar sursa de finanțare este din bugetul instituției.
Potrivit caietului de sarcini, pe Tișe îl interesează drumurile județene Tureni-Ceanu Mic-Aiton-Gheorghieni, Turda-Săndulești-Lita și Băișoara-Muntele Băișorii – locuri în care surse ale Ziar de Cluj au informat, încă de acum două luni, că situația este extrem de maro.
“Expertiza va stabili cauzele apariției de pete maro, uneori însoțite de ciupituri, la suprafața covoarelor asfaltice și soluții de remediere. Consiliul Județean a derulat în ultimii ani un program de lucrări de întreținere curentă și perioadică care a inclus și așternerea de covoare asfaltice. În urma verificărilor făcute la comportarea în timp a acestor covoare, am constatat că pe cele așternute de SC Napoca SA pe drumurile DJ103G, DJ107L și DJ107R au apărut defecte de suprafață de un tip nou: pete maro însoțite de apariția în timp a unor găuri și unor eroziuni. Am descoperit acest tip de degradări pe tronsoane cu covoare asfaltice așternute începând cu anul 2015 și care au condiții de relief și de expunere la trafic și la factorii de mediu, diferite”, se arată în caietul de sarcini.
Potrivit anunțului, “se vor analiza documentele și documentațiile tehnico-economice care au stat la baza execuției lucrărilor, se vor face observații pe teren, se vor stabili și efectua toate încercările și determinările necesare pentru stabilirea cauzelor apariției acestui tip de degradare, stabilirea metodelor de remediere a lucrărilor executate”.
„Pentru evitarea conflictului e interese, în cazul subcontractării unor activități, prestatorul va alege agenți economici care nu au fost implicați în derularea contractului de execuție și care nu au legături contractuale sau de altă natură cu antreprenorul care a executat lucrările”, se mai arată în documentul citat.
Noi ne amintim, cu drag, cum am pus la păstrare un comunicat din iulie al lui Tișe cu privire la DJ107R, Băișoara-Muntele Băișorii, în care se afirma cu vibrantă mândrie că:
„Odată cu finalizarea asfaltării ultimelor sectoare ale drumului județean care ajunge în stațiunea turistică Muntele Băișorii, am dispus executarea lucrărilor de marcaje pe carosabil astfel încât acesta să se prezinte în condiții optime pentru circulație, atât pentru localnici cât și pentru turiștii care aleg această zonă montană a județului Cluj. Sectorul de drum cuprins între localitatea Băişoara, de la intersecţia cu drumul judeţean DJ 107M, şi staţiunea Muntele Băişorii este integral asfaltat”.
Și cu privire la DJ 103G avem un vibrant omagiu comunicațional din noiembrie 2016:
„Urmarea firească a finalizării acestor lucrări de asfaltare o reprezintă faptul că locuitorii din zonă şi toţi cei care tranzitează acest drum judeţean vor avea un acces mult mai rapid şi în condiţii de siguranţă către centura Dezmir – Vâlcele, spre DN 1, pe direcţia Aiton – Tureni – Turda, spre drumul naţional DN 1C, pe direcţia Dezmir – Gherla – Dej”.
Ce ne deranjează la aceste communicate – și chiar am vrea ca inerții procurori din Republica Autonomă Cluj să ne traducă ce a vrut autorul să ne spună, este faptul că citim la finalul acestora că:
“Pentru a se verifica măsura în care lucrările de asfaltare au respectat cerinţele expres formulate de către Consiliul Judeţean Cluj, calitatea stratului de asfalt, respectiv grosimea şi consistenţa acestuia, au fost verificate prin prelevarea de carote de către un laborator specializat în domeniu”.
Adică s-a verificat și s-a constatat că totul este extrasupercalifraglistic de beton! Cu carote, cu trimis la laborator șamd – adică cu niște bani cheltuiți… Și-atunci: de unde apare maroniul?
RUGĂM NIȚICĂ SERIOZITATE DIN PARTEA CELOR PUȘI SĂ PĂZEASCĂ MODUL DE CHELTUIRE A BANULUI PUBLIC!