Epopeea deșeurilor colectate selectiv trece la alt nivel: din spatele unui microfon prietenos, edilul clujean Emil Boc s-a arătat nemulțumit de modul în care firmele de salubritate au reușit să pună la dispoziția asociațiilor de proprietari containere colorate pentru cele 4 fracții, dar și de modul în care a fost ridicat gunoiul din cartierele Clujului. Și totuși, până de curând, același Emil Boc nu ezita să se laude cu o nouă aplicație prin intermediul căreia cetățenii ar fi trebuit să poată urmări traseul mașinilor de salubritate.
Cum ar veni, Primăria și-a făcut treaba, consilierii locali și-au ridicat mâinile a unanimitate pentru majorarea sancțiunilor aplicate clujenilor indisciplinați, cadrul legal a intrat în linie dreaptă, dar firmele de salubritate nu s-au achitat de îndatoririle pe care le aveau.
CITEȘTE ȘI: Tarife mai mari pentru gunoi din cauza „colectării selective”
Ce a făcut Emil Boc în acest caz? A semnat pentru sancționarea cu câte 20.000 de lei a celor două firme, Rosal Grup și Brantner Veres. Atât.
Chiar dacă sancțiunile aplicate de municipalitate nu aduc sub nici o formă atingere funcționării haotice a colectării selective. În fond, amenzile pot fi contestate.
Acum, pentru a atenua puțin din mirosul gunoaielor ce au rămas neridicate în curțile clujenilor, Emil Boc a trecut de partea cetățenilor. Încă.
„Nu voi amenda încă cetățenii până când statul, prin instituțiile abilitate, nu își face datoria. Noi ca Primărie ne-am făcut datoria, s-a adoptat Hotărârea de Consiliu Local, am adoptat prețurile pe toate componentele, am semnat contractele cu firmele, acum firmele au obligația să doteze toate punctele gospodărești cu toate containerele selective, au obligația să aibă mașini pentru fiecare fracție, să respecte programul de ridicare.
Am aplicat 20.000 amendă la fiecare firmă pentru faptul că nu au dotat fiecare punct gospodăresc cu containere pe patru fracții. Noi am început în paralel să facem puncte gospodărești îngropate. Avem 85, mai urmează 200 în lucru și vom continua lucrările în acest sens pentru puncte gospodărești moderne.
Am preluat un prim proiect european pilot – puncte gospodărești cu cartelă, adică fiecare locuitor de la bloc să primească o cartelă cu care să aibă acces la punctul gospodăresc”, a declarat Emil Boc, afișând o indignare formală, la un post de radio local.
În privința celor 100+200 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, Ziar de Cluj semnala recent că proiectul inițiat în anul 2016, care a costat municipiul Cluj-Napoca peste 3 milioane de euro, a fost implementat cu jumătăți de măsură: din cele 300 de platforme subterane abia au fost instalate 79 de unități.
Chiar și așa, instalarea acestor platforme nu asigură și o ecologizare a zonei de depozitare, întrucât gunoaiele rămân la suprafață, fiind ridicate haotic.
CITEȘTE ȘI: Reportaj FOTO De ce reclama nu ține loc de colectare selectivă
Chiar dacă acest proiect s-a dovedit a fi un eșec colosal, pe banii clujenilor, care este departe de a se fi încheiat, abia acum, într-al doisprezecelea ceas, edilul clujean anunță un alt proiect-pilot: puncte gospodărești cu cartelă.
Evident, acest proiect ar fi trebuit să fie implementat cel puțin cu 6 luni în urmă, chiar din ianuarie 2019, atunci când a fost amânată aplicarea OUG 74/2018 privind deșeurile selective, până la 1 iulie 2019.
De bună seamă, clujenii ar fi trebuit înștiințați din timp, educați pentru ca procesul de colectare selectivă a deșeurilor să funcționeze.
Sau cel puțin pentru început era imperios necesar testarea acestui proiect în câteva cartiere.
Din păcate, administrația Boc s-a apucat să implementeze peste noapte un proces care se dovedește a fi lipsit de finalitate: nu doar că gunoaiele nu sunt ridicate de firmele de salubritate, dar Clujul este încă incapabil să-și prelucreze propriile deșeuri.
Lunar, gunoaiele Clujului iau drumul spre Oradea și Târgu Mureș, cu tonele, cu miile de tone: Bihor – 4.000 tone lunar, Mureș – 3.000 tone lunar. Pe banii clujenilor.
Plus un munte de gunoi la Pata Rât.
„Firmele știau de obligațiile pe care le au. Argumentul lor că legea a intrat în vigoare instant pentru toată lumea și că firmele care produc aceste containere nu au putut face față la comenzi și nu mă încălzește și nu înseamnă că nu îi amendez. Toată țara a trecut deodată la această lege și toată lumea a trecut deodată la patru fracții. Nu mă interesează de ce nu au dotat, aveau această obligație pentru că cetățeanul plătește un tarif special pentru ce înseamnă colectarea deșeurilor”, a mai adăugat Emil Boc.
Astfel, după ce funcționalitatea și utilitatea aplicațiilor lansate de Primărie și-au dovedit inutilitatea – aplicația My Cluj a înregistrat zeci de sesizări, toate au primit același status: în lucru, iar clujenii au rămas cu gunoaiele în saci – Emil Boc a anunțat că „echipele” de funcționari virtuali au mers pe teren. Să vadă gunoaiele lăsate de izbeliște în lumina soarelui de iulie:
„Acum au intrat echipele în teren să verifice la zi. Nu mai sunt atât de multe puncte gospodărești care nu mai au containere. Acum monitorizăm să își respecte programul, să corespondeze cu cei de la case în vederea ridicării deșeurilor”, a mai declarat Emil Boc din spatele unui microfon prietenos.
Carevasăzică, consilierii locali au ridicat mâinile a lehamite, pentru a urgenta implementarea procesului de colectare selectivă, chiar dacă situația din teren era imposibilă, chiar dacă nu au existat verificări prealabile, chiar dacă municipiul Cluj-Napoca era/este nepregătit să-și adune și prelucreze deșeurile.
Acum, într-a treia săptămână de așa-zisă colectare selectivă, Emil Boc a identificat vinovații: firmele de salubritate.
Totuși, ce ne facem cu gunoaiele?
CITEȘTE ȘI: Garda de Mediu Cluj doarme-n papuci: ce facem, totuși, cu deșeurile din oraș?