Traficul în Cluj-Napoca a fost blocat prin construirea de blocuri pe străzi de case. Blocuri aprobate de Primăria Cluj-Napoca. Și prin construirea de sute de blocuri în satele care au devenit cartiere-dormitor ale Clujului: Florești, Baciu, Apahida. Blocuri aprobate de primăriile comunelor respective.
După ce au distrus traficul prin aprobarea unor construcții inadecvate pentru specificul străzilor, acum autoritățile locale clujene modernizează circulația, trecând cu buldozerul peste proprietatea privată a oamenilor, peste curți și peste case.
În Cluj-Napoca, înainte de a-ți cumpăra o casă, trebuie să ai înțelepciunea de a reflecta de 7 ori, fiindcă riști ori să ți-o exproprieze Primăria la un moment dat, pentru „modernizarea” orașului sufocat de blocurile aprobate de municipalitate, ori să îți ia soarele, lumina și intimitatea vreun vecin dezvoltator imobiliar, care trântește lângă casa ta un bloc, ori să fii obligat să îi vinzi vecinului pentru a trage și în curtea ta un mic bloc, și să scapi astfel onorabil de proprietatea umbrită și nevandabilă după ridicarea blocurilor vecine.
Clujul ”smart”, care le oferă locuitorilor cea mai bună (a se citi: scumpă) calitate a vieții, favorizează blocurile, casele fiind tratate drept „țesut urban” numai bun de străpuns prin toate găurile, pentru realizarea infrastructurii necesare construirii mai multor blocuri, în care apartamentele se vând la preț de case.
În cadrul ședinței Consiliului Local Cluj-Napoca de ieri, 22 iunie, aleșii au aprobat în unanimitate Hotărârea privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – modernizare și dezvoltare circulație Calea Moților – Calea Mănăștur – strada Uzinei Electrice – strada Mărginașă.
Conform proiectului de hotărâre, prin PUZ se propune modernizarea și dezvoltarea circulației pe direcția est-vest, Calea Mănăștur – Calea Moților (până la intersecția cu strada Clinicilor) și pe direcția nord-sud, podul Garibaldi – strada Mărginașă, în vederea devierii unei părți a fluxului rutier în afara zonei centrale a municipiului Cluj-Napoca, cât și realizarea de alternative la utilizarea autovehiculului personal, prin realizarea de piste de biciclete și benzi dedicate pentru transportul public, sprijinind astfel reducerea congestiei traficului în zonă și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Reglementări propuse:
„În vederea realizării legăturii cu strada Uzinei Electrice, este propusă o străpungere, cu afectarea fondului construit de pe strada Ilie Măcelaru nr. 37 și 39A, iar pentru realizarea piațetei de pe latura estică a arterei de legătură Calea Moților – strada Uzinei Electrice, este afectat fondul construit de pe Calea Moților nr. 120-124 și parțial fondul construit de pe Calea Moților nr. 118. În vederea lărgirii străzii Mărginașă spre intersecția cu Calea Moților, este afectat fondul construit de pe strada Mărginașă nr. 1-3”, stipulează textul Hotărârii de Consiliu Local.
„Prin Hotărârea nr. 775/27.10.2020 s-a aprobat documentația tehnico-economică și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții «Modernizare Calea Moților – Calea Mănăștur – strada Uzinei Electrice – strada Oțetului – strada Mărginașă», iar ulterior prin Hotărârea nr. 887/22.12.2020 s-a aprobat declanșarea procedurii de expropriere aferent lucrării de utilitate publică de interes local la obiectivul de investiții «Modernizare Calea Moților – Calea Mănăștur – strada Uzinei Electrice – strada Oțetului – strada Mărginașă»”, mai putem citi în anexele HCL.
Cum interesul local este acela de a favoriza construirea de ansambluri rezidențiale, exproprierile au caracter de utilitate publică. Proprietatea privată, în Epoca de Mortar actuală, a ajuns ce era și în Epoca de Aur: un moft, în calea celor care dețin puterea financiară și politică.