Calitatea infrastructurii din județul Cluj continuă să fie una precară, în ciuda sumelor alocate la nivel administrativ, iar dezvoltarea unor centuri ocolitoare pare să fi rămas cu mult în urma dezvoltării orașului și criteriilor de „calitate a vieții” vehiculate cu ostentație de reprezentanții Primăriei. În acest context, avansul în privința lucrărilor majore de infrastructură lipsește, fiind blocat în procedurile birocratice: Centura de Sud a rămas o temă de campanie electorală, la nivel de analiză și studii, iar pentru Centura de Nord nici măcar nu a fost stabilit amplasamentul.
După cum notează Sorin Terinte în postarea sa dintr-un grup civic din Cluj, infrastructura rutieră continuă să fie peticită, lucrările sunt executate adeseori pe aceleași porțiuni de drumuri, iar banii publici sunt risipiți.
Astfel, după cum notează acesta, deși poate fi observată o ușoară îmbunătățire în privința lucrărilor la infrastructura rutieră a Clujului, un aspect însemnat este reprezentat și de capacitatea financiară a județului și a municipiului, semnificativ mai mare decât în perioada anilor 2000, doar că din perspectiva bugetului alocat pentru îmbunătățirea drumurilor și a calității lucrărilor executate, Clujul continuă să rămână în urmă.
Redăm în cele ce urmează analiza semnată de Sorin Terinte:
„Infrastructura rutiera Cluj Napoca
De mai mulți ani urmăresc cu atenţie, starea drumurilor din oraşul nostru, calitatea lucrărilor de reabilitare a acestora, frecventa intervenţiilor pe același tronson de drum, reparațiile după executarea unor lucrări la magistralele de apa, gaz sau electricitate.
Comparând cu sfârşitul anilor 90 sau începutul anilor 2000 se observa multe schimbări in bine, au dispărut gropile de exemplu, a fost extinsă reţeaua se drumuri asfaltate, se executa lucrări de complexitate ridicată. Un aspect care insa trebuie menţionat, bugetul in comparaţie cu anul 1999 este de 3 ori mai mare, plus fondurile europene.
Lucrurile merg înspre bine, dar foarte încet, calitatea unor lucrări de reabilitare lăsa de dorit, termenele de garanţie sunt numai de 2 ani.
Ne lipseşte infrastructura mare, a durat 4 ani doar pentru a se stabili amplasamentul Centurii Sud, acum suntem in faza de proiectare si având in vedere complexitatea lucrărilor (execuţia de poduri, tunel, consolidări de versanţi) durata de execuţie se poate întinde pe 15 ani sau mai mult.
Se putea împărţi centura in tronsoane funcţionale de 3-4 km si de acum 4 ani sa se înceapă lucrări pe acele tronsoane de exemplu Sanicoara-Sopor, sau Sopor-Calea Turzii, astfel ca sa fie mai uşor de executat, finanţat si la finalizare se puteau utiliza.
Primăria, daca nu dispunea de bani, putea sa se si împrumute cu 10-15 mil de euro pentru execuţia unui astfel de tronson.
Centura Nord nici măcar nu are un amplasament exact. Infrastructura este mult rămasă in urma dezvoltării orașului.
Vorbind de drumurile din oraş, personal nu sunt mulţumit de starea in care se afla.
Multe din ele sunt foarte denivelate.
Denivelările sunt rezultatul lucrărilor de execuţie de slabă calitate, materialelor de proastă calitate, tasării unor porţiuni după execuţia de lucrări/ intervenţii, lipsa fundaţiei drumului, traficul intens.
Cele mai multe camine si capace de canal nu sunt la nivel cu suprafaţa stratului de uzură, probabil 8 din 10. La fel sunt lucrările de reparaţii executate in urma unor intervenţii.
In alte tari unde exista standarde ridicate de calitate având si acelaşi tip de clima, intervenţia la un drum intens circulat se face o data la 8-10 ani si consta in frezare stratului de uzură si turnarea altuia.
Intervenţia in mod repetat pe același tronson, văduveşte bugetul de dezvoltare de sume considerabile fiind adevărate găuri negre la buget.
Si pentru ca “foarte denivelate” este o noţiune abstractă si greu de cuantificat, de vreo luna, folosind accelerometru telefonului si o aplicaţie încerc ca “scanez” parte din cele 1121 de străzi cate are oraşul nostru.
Fără sa am pretenţia unei măsurători de înaltă acurateţe, graficele si datele adunate îmi întăresc convingerea ca o parte din reţeaua de drumuri din oraş este de proastă calitate.
Măsurătorile nu au nici un termen de comparaţie cu cele ale unui un laborator mobil CNAIR, dar sunt mai bune si mai “smart” decât un pahar de apa pus pe bordul maşinii”, notează acesta în cea mai recentă postare în grupul civic al clujenilor.
