Avocatul clujean Radu Chirițiă a lovit la temelia Tribunalului Cluj demonstrând în urmă cu câteva luni că timp de mai mulți ani nu au existat complete specializate pe fapte de corupție, atestate prin hotarâre dată de executivul instanței, drept urmare, dosarele DNA Cluj, care nu sunt încheiate prin sentință judecătorească definitivă, trebuie rejudecate. Teoria avocatul a fost prezentată exact în dosarul ISCTR Cluj în care DNA Cluj l-a trimis în judecată pe fostul inspector șef al IT 4 Rareș Pop.
La două luni de la decizia obținută de avocatul Chiriță, Tribunalul Alba a repus pe rol dosarul și începe etapa camerei preliminare în care se va discuta legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorul Anamaria Cireap, de la Direcția Națională Anticorupție Cluj. Înregistrarea dosarului a fost făcută ieri,14 septembrie, atestând că rejudecarea include și camera preliminară, nu doar fondul.
Judecată de complet consituit în afara legii
Fondul dosarului a fost soluționat la Tribunalul Cluj în completul în care a intrat judecătorul Nora Boiciuc. Același magistrat a administrat probe, a audiat martori și a decis sentința de condamnare, cu toate că nu exista o hătărâre a președintelul Tribunalului Cluj prin care Boiciuc să soluționeze dosare de corupție. Mai multe despre situația de atunci se regăsește în decizia emisă de Curtea de Apel Alba, cea care a stabilit rejudecarea întregului dosar.
„În acest sens Curtea arată că, deși prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat înființarea la Tribunalul Cluj a 11 completuri specializate pentru judecarea în primă instanţă a cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupție, prin hotărârile Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj nu s-au stabilit niciodată mai mult de 9 completuri specializate și, în plus, numărul completurilor specializate nu a fost același în toată perioada, nefiind desemnat ca și complet specializat în anii 2009 și 2010 tocmai completul din care făcea parte judecătorul care a pronunțat sentința apelată. Mai mult, așa cum s-a arătat, Consiliul Superior al Magistraturii nu mai era competent din anul 2013 să decidă cu privire la numărul completurilor specializate din cadrul instanțelor. În fine, în anul 2014 toate completurile existente au fost oprite de la repartizare și s-au creat noi completuri, ceea ce impunea, o dată în plus, stabilirea specializării acestora. Prin urmare, nu poate fi primit nici argumentul în sensul că, dat fiind faptul că încă de la momentul adoptării Hotărârii nr.299/28.09.2006, doamna judecător Ioana Nora Boiciuc activa în cadrul Sectiei penale a Tribunalului Cluj, iar apoi și-a desfășurat activitatea neîntrerupt în cadrul acestei secții, inclusiv la momentul înregistrării cauzei penale de față, astfel încât completul condus de către doamna judecător ar fi avut specializarea necesară judecării infracţiunilor prevăzute în Legea 78/2000, și că ar fi evidentă continuitatea acestuia. Așa cum rezultă din cele de mai sus, doamna judecător a făcut parte din completuri diferite în perioada 2007-2017, respectiv IV F, VI F și VI F NCP, neexistând o continuitate a completului nici sub aspectul numerotării, iar în anii 2009 și 2010 doamna judecător, deși era în secția penală, nu a mai făcut parte din niciun complet specializat în materia infracţiunilor de corupție, fiind stabilite de colegiul de conducere expres și nominal completurile specializate în această materie. Totodată Curtea constată, raportat la aceste aspecte, caracterul inexact al mențiunii din adresa emisă de Tribunalul Cluj la data de 10.05.2019 (fila 559 vol.3), în sensul că prin hotărârile Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj din anii 2005-2012 s-a stabilit că toți judecătorii care funcționează în Secția penală sunt specializați și în infracţiuni de corupție. O astfel de dispoziție expresă nu se regăsește în 118 aceste hotărâri. De asemenea, nici în hotărârea nr.4/3.02.2014 a Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj privind constituirea completurilor de judecată începând cu 1.02.2014 nu există nicio dispoziție în sensul că toți judecătorii secției să judece toate tipurile de cauze, cu păstrarea specializării privind infracţiunile de corupție de către toți judecătorii care funcționează la secția penală, prin atașarea infracţiunilor de corupție tuturor completurilor care soluționează în această materie”, se arată în soluția dată de Curtea de Apel Alba, în luna iulie.
Contactat telefonic cu privire la cele menționate mai sus, fostul șef al ISCTR IT 4, Rareș Pop, a precizat că nu dorește să dea declarații: „Din respect față de procedură, nu doresc să dau declarații. Voi da declarații doar la finalul procesului”.
Într-un interviu acordat de profesorul Radu Chiriță pentru Ziar de Cluj, specialistul explică o situație șocantă: o instanță să te judece pentru încălcarea legii, în vreme ce aceasta este cea care comite ilegalități.
Tribunalul care a judecat ilegal faptele de corupție!
Radu Chiriță ne-a acordat un interviu după decizia CA Alba în care a explicat situația șocantă din dosarul ISCTR Cluj: o instanță să te judece pentru încălcarea legii, în vreme ce aceasta este cea care comite ilegalități. 
Iată un fragment din interviu:
Mihaela Trif: Recent ați obținut rejudecarea unui dosar din cauză că nu a existat un complet specializat care să administreze probele în fond. Despre ce este vorba?
Av. Radu Chiriță: Povestea este relativ simplă. Există un articol în lege care impune ca acele complete care judecă dosare de corupție să fie specializate pentru astfel de fapte. La fel cum se procedează în cauzele cu minori, cauze de insolvență, etc. Din motive pe care nu le cunosc, începând cu 2014, Tribunalul Cluj nu a mai constituit astfel de complete. Până atunci au făcut-o. Nu știu de ce. Prin dosarul la care faceți dumneavoastră referire, Curtea de Apel Alba a constatat că această omisiune a Tribunalului Cluj atrage NULITATEA procesului judecat în FOND și a trimis cauza să fie rejudecată, de data aceasta, de către un complet specializat pe fapte de corupție.
Mihaela Trif: ”Lipsa unui complet specializat pe fapte de corupție” ce înseamnă mai exact?
Av. Radu Chiriță: Înseamnă că un judecător nu avea voie să facă nimic, dacă nu făcea parte dintr-un complet desemnat pentru a judeca fapte de corupție. Nu putea să administreze probe, să audieze inculpați, nici să facă ceva, de asta s-a anulat tot procesul. Nu s-a anulat doar sentința, ci s-a anulat totul. Se ia, practic, de la zero. Impactul este relativ mare. Tribunalul Cluj a omis să desemneze astfel de complete din 2014 și până în 2019, când în dosarul acesta s-a invocat acest aspect. Atunci s-au trezit și au format complete specializate, începând cu jumătatea anului 2019. Pentru mai mult de cinci ani nu au avut complete specializate pe fapte de corupție, asta înseamnă că toate faptele de corupție care au fost judecate în fond de Tribunalul Cluj, care încă nu sunt finalizate în momentul acesta, adică sunt undeva în apel sau în fond, ar trebui reluate de la început.
În cazul celor finalizare definitiv și irevocabil nu se aplică decizia, pentru că nu avem o prevedere legală care să permită reluare judecății în momentul în care cauza s-a finalizat. În egală măsură, Curtea Constituțională care a analizat situația aceasta, dar la nivelul Înaltei Curți, nu la nivelul unei instanțe inferioare, a concluzionat că acele cauze care sunt deja finalizate prin decizii definitive pronunțate în apel nu mai pot fi repuse pe rol și rămân așa.
Mihaela Trif: Practic, timp de cinci ani s-au judecat dosare care acum trebuie reluate de la zero, din cauza managementului defectuos al instanțelor clujene. Cine ar trebui să plătească pentru asta?
Av. Radu Chiriță: Nu e sarcina mea să stabilesc dacă și cine ar trebui să plătească, însă este cert că este o omisiune, din punctul meu de vedere, și ca și imagine GRAVĂ a Tribunalului Cluj. Colegiul de Conducere, pentru că acolo s-a produs omisiunea, al unei instanțe ar trebui să fie primul care să respecte legea ca la farmacie, cap coadă, pentru că e cel puțin bizar să judeci oameni pentru că nu respectă legea, în condițiile în care tu nu o faci. Trebuie să ai grija enormă să respecți legea. Dar, faptul că până din 2014 n-au mai făcut-o, deși în anii anteriori au făcut-o, înseamnă că nu au uitat de ea, că aveau modelul deciziilor din anii anterior. Este cert că, conducerea Tribunalului Cluj ar trebui să își asume o astfel de eroare.
Imaginea transmisă pentru inculpați și pentru toată lumea este una proastă. În dosarul despre care discutăm era vorba despre inculpați care au încălcat o lege. E cel puțin absurd să judeci pe cineva, pe motiv că ar fi încălcat legea, în vreme ce tu încalci legea. E foarte greu să îi explici unui om chestia asta. Un om să vină să spună ”ok, am încălcat legea, sunt judecat aici, atunci când o fac alții să nu spunem nimic?”, să spunem că totul e în ordine, că e doar o chichiță? Nu e o chichiță. Este o prevedere legală care trebuie respectată de către toată lumea.
Citește continuarea : INTERVIU cu avocatul Radu Chiriță despre ILEGALITATEA din Tribunalul Cluj, termenul de inculpat și cât de mult „contează la ce complet pici”!