Astăzi s-a mai închis un dosar în care rudele unui ”trecut la îngeri” și-au plâns în pumni. M-am tot gândit ce se întâmplă după ce îți pierzi copilul, fratele sau un părinte într-un accident în care el e total nevinovat. Filip Barani, un tânăr bistrițean, e plâns azi, din nou, de mamă, tată, frate și o mulțime de prieteni. Nu a murit acum, ci în februarie. Se afla în mașină cu părinții lui, când un alt tânăr afla sub influența băuturilor alcoolice a pătruns pe contrasens și l-a omorât, iar mama și tatăl său s-au zbătut și au învins moartea. Au rămas să trăiască durerea.
Da, m-am gândit cum e să ai pe cineva care pleacă la îngeri din cauza că altcineva care a auzit încă de prima dată când s-a așezat pe scaunul din stânga al unei mașini: nu consuma alcool la volan. Așa am ajuns la concluzia ca în cazurile acestea durerea e infinit mai mare. E tragedia de început, e neputința celor trei zile în care îți plângi copilul/părintele/fratele, e lună de lună acel termen de judecată unde asiști la re-derularea accidentului: cât a băut, de ce s-a urcat vinovatul la volan, ce a fost în mintea lui să conducă cu viteză, de ce a intrat pe contrasens…
Echivalentul evenimentului tragic din februarie s-a decis azi: condamnare la 4 ani și 3 luni de închisoare și 110.000 de euro daune.
Rumegați sentința uitându-vă la aceste imagini:
Era o glumă macabră și mult prea adevărată între cei din penal: dacă vrei să îți omori fostul, așteaptă un timp și calcă-l cu mașina, că așa scapi cu o pedeapsă mai mică.
Desigur, e o linie clară între premeditare și accident. Încep acum să văd, îmbucurător, că acea linie se transformă într-o nuantă de gri. În cazul morții Gabrielei Rîpan s-a schimbat încadrarea juridică de la ucidere din culpă în omor. S-a reținut că vrei să omori pe cineva atunci când nu respecți regulile de circulație, acea banală ”adaptare a vitezei la condițiile meteo”. Cred eu, ăsta să fie punctul de restart pentru șoferii din România: nu există accident dacă ai viteză peste limita legală, dacă bei când conduci sau dacă te droghezi. E OMOR voit.
Jurisprudența are să decidă când e omor și când e ucidere din culpă, ce încadrare pui dacă persoana ”plecată la îngeri” e în dreapta ta sau în altă mașină.
Însă, revenind la accidentul în care Filip Barani a murit, Arapu Serghei – vinovatul – a stat în arest preventiv din februarie încoace. Nu pot să uit declarația lui când a fost dus la instanță în cătușe: „Îmi cer scuze celor rămași vii. Este prima dată când am condus băut!”.
Este prima dată când am condus băut…
REPLAY
„Îmi cer scuze celor rămași vii. Este prima dată când am condus băut!”
Din sute de mii de reclame care îți spun să nu consumi alcool când conduci, din legislația pe care o înveți în școala de șoferi, din MILIOANELE de știri mediatizate de toate ziarele cu accidente tragice, sutele de mii de buletine de „știri de la ora 5”, miliarde de cadre cu mașini sfărâmate, cadavre blurate, haine împrăștiate, din toate acestea trebuie să fie clar pentru absolut oricine: niciodată nu ai voie să conduci băut.
Și mai e faza cu viteza și faza cu pătrunsul pe contrasens…
Filip Barani cu siguranță nu merita un astfel de sfârșit. Arapu Serghei, tânăr și el, nu trebuia să își ia pe suflet o crimă, o familie distrusă și chiar propria sa familie. Cu toate acestea, alcool+viteză+fuga de la locul accidentului = o pedeapsă mult prea mică.
Dormi în pace, victimă nevinovată!
Dormi în pace, Flip Barani!
Dumnezeu să vă aline suferința, îndurerată familie!
