Vicepreședintele PSD Vasile Dîncu atrage atenția într-o analiză asupra proiectelor de Legi ale educației că acestea ”au nevoie de o serioasă revizie”. ”Sunt multe instituții centrale care se înființează sau reînființează și la care trebuie să analizăm (…) să nu fie doar furnizoare de sinecuri”, ”hipercentralizarea este pe cale să se restaureze dacă rămânem la acest stadiu”, ”admiterea în liceu și probele de bacalaureat trebuie să fie adaptate filosofiei generale enunțată în tabla de valori”, avertizează Dîncu.
- Membru în comisia PSD de analiză a proiectelor de legi ale educației, fostul ministru critică secretizarea legilor educației în fața marelui public de către ministrul Ligia Deca, ce nu a publicat nici până acum în transparență propriile proiecte de legi, ci le-a transmis partidelor să le analizeze și să propună modificări.
În cadrul unei analize transmise Edupedu.ro, vicepreședintele PSD Vasile Dîncu, membru în Comisia care va propune amendamente la Legea Deca și fost ministru al Apărării și al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, afirmă că ”după 7 ani de la debutul dezbaterii pentru România Educată, observăm că legile educației, deși ținute într-o confidențialitate de neînțeles, au creat o vie dezbatere și multe reacții din mediul educațional.”
Sociolog și profesor de sociologie la Universitatea din București, Vasile Dîncu spune că ”fiind vorba despre viitorul României nu cred că putem aborda politicianist sau superficial aceste legi; va trebui să ne aplecăm serios pentru ca rezultatul să fie un instrument legislativ care să reziste mai mult în timp. Sunt în actualele proiecte de lege elemente care au nevoie de minime studii de impact, de analize de specialitate și chiar de consultarea unor eșantioane de părinți, cadre didactice sau specialiști în educație”.
Modificările la Legile Deca anunțate de Vasile Dâncu, în analiza transmisă Edupedu.ro:
”La nivel general, foarte multe formulări vagi care lasă loc arbitrariului aplicării la nivel central sau local trebuie mai bine precizate. Este nevoie în multe locuri de corelări între articole, situație generată de schimbările de ultimă oră [Vasile Dîncu se referă, probabil, la modificările operate de Ligia Deca asupra proiectelor de legi realizate de Sorin Cîmpeanu, în răstimp de 3 luni de la preluarea mandatului de ministru – N.Red.]. Sunt multe instituții centrale care se înființează sau reînființează și la care trebuie să analizăm ca funcționalitatea lor să fie necesară și adecvată, să nu fie doar furnizoare de sinecuri.
O primă lectură ne dă senzația că hipercentralizarea este pe cale să se restaureze dacă rămânem la acest stadiu. Ministerul și alte organisme centrale care urmează să se înființeze contrazic nevoia de descentralizare, mai degrabă fiind vizibilă tendința de centralizare a școlii, funcțiile instituțiilor centrale pot deveni sufocante pentru deciziile și soluții pragmatice, adaptative. Descentralizare este definită, dar principiul nu este urmărit peste tot în lege.
Admiterea în liceu și probele de bacalaureat trebuie să fie adaptate filosofiei generale enunțată în tabla de valori, iar principiul echității trebuie consolidat toate nivelurile de educație și în toate procesele de la admitere la evaluare.
Trebuie să fim atenți și la modul în care învățământul tehnologic trebuie gândit mai flexibil și cuplat cu strategiile de dezvoltare locale și responsabilizate autoritățile locale. Este nevoie de definire mai precisă a celor trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) la care ar trebui adăugată la flexibilitatea organizării și diferențe specifice în ceea ce privește evaluarea performanței școlare.
”Învățământul dual are nevoie de o reglementare mai precisă”
În ceea ce privește învățământul particular și confesional trebuie, credem noi, să se încurajeze investițiile private, generalizarea principiului nonprofit nefiind benefică în condițiile în care este nevoie de investiții în infrastructura școlară și statul nu poate face față singur. Atât timp cât avem în ARACIP și ARACIS instituții de acreditare și verificare, credem că gestiunea financiară sau managementul general trebuie lăsate la latitudinea investitorului.
Este nevoie și de obligații ale autorităților locale sau centrale pentru a rezolva problema aglomerării din școli.
Învățământul dual are nevoie de o reglementare mai precisă și de mai multe garanții din partea statului și de resurse mai importante.
Capitolul digitalizării trebuie consolidat și corelat mai bine cu PNRR, dar trebuie asigurată și o mai mare atenție pentru validarea competențelor digitale pentru cadre didactice și alți participanți la procesul educativ în conformitate cu Cadrul european al competențelor digitale.
”Învățământul pentru copiii românilor din diaspora are nevoie de o planificare mai precisă și de resurse suplimentare”
Evaluarea cadrelor didactice și certificarea profesiilor didactice vor trebui gândite pornind de la modele europene mai complexe.
Probabil că este bine să căutăm cât mai multă standardizare în evaluarea elevilor, dar trebuie precizate mai bine modalitățile de utilizare în cazul copiilor cu nevoi speciale.
Cred că va trebui să vedem un anumit echilibru în ceea ce privește metodele de penalizare și sancționare a lucrătorilor din educație, dar și modalități de stimulare a performanței. Există în acest moment un sistem de incompatibilități care discriminează și limitează libertățile definite prin Constituție.
Învățământul pentru copiii românilor din diaspora are nevoie de o planificare mai precisă și de resurse suplimentare, fie că vorbim despre pregătirea remedială pentru copiii familiilor ce revin în țară, fie în ceea ce privește organizarea cursurilor de limba română, istorie și civilizație în țările unde românii sunt rezidenți.”
Sociologul Vasile Dîncu atrage atenția în mod repetat, în analiza sa, că „este nevoie ca această lege să parcurgă traseul transparenței, conform legii, înainte de a fi adoptată de guvern”.
Oficialul anunță că repune „în discuție cu specialiștii și cu colegii din coaliție” teme precum „eliminarea specializării învăţător-educatoare din oferta educaţională a liceelor pedagogice sau eliminarea orelor de istorie a holocaustului din programă“, „care au inflamat opinia publică înainte de a ajunge în transparență”, conform Edupedu.ro.
Sursa: Edupedu.ro