Guvernul vrea să înființeze structuri județene ale Antifraudei, în cadrul direcțiilor regionale actuale, motivând că inspectorii pierd mult timp pe drumul către un anumit județ. Într-adevăr, aceasta este o problemă reală, spun specialiști consultați de Economedia, care au cerut să nu fie numiți. Cu toate acestea, ei avertizează că prin revenirea la structuri județene se revine la modelul Gărzii Financiare, care a fost desființată în anul 2013 din cauză că a avut nenumărate incidente de integritate și era dependentă de factorii de decizie politică județeni.
Guvernul discută în ședința de joi un proiect de ordonanță de urgență pentru reorganizarea ANAF, prin care apare un post de vicepreședinte pentru digitalizare, Direcția Mari Contribuabili, condusă de Ionuț Mișa, va fi absorbită de ANAF, se dă derogare de la ordonanța austerității pentru achiziții și se introduce răspunderea penală pentru divulgarea secretului de serviciu.
Însă ordonanța aduce o modificare mai importantă, mai precis înființarea de structuri teritoriale județene ale Antifraudei, cu sediul la nivelul județelor din aria de activitate a acestora, care vor funcționa în continuare în cadrul direcțiilor regionale antifraudă fiscală.
Guvernul motivează schimbarea prin faptul că inspectorii antifraudă de la sediul regional sunt nevoiți să se deplaseze pe distanțe mari către județele din aria lor de activitate, care duc la cheltuieli mari, la reducerea timpului alocat verificărilor la oboseala angajaților și la riscul de accidente rutiere.
„În prezent, în cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală funcţionează direcţii regionale antifraudă fiscală, aria de activitate a unei structuri regionale antifraudă acoperind mai multe judeţe, astfel cum sunt prevăzute în Anexa nr. 2 la HG nr. 520/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Fiecare structură regională antifraudă acoperă o zonă geografică foarte mare cu consecinţe negative în plan material şi funcţional, care conduc şi la afectarea resursei umane implicate din cadrul regionalei antifraudă.
Astfel, din punct de vedere material, deplasarea zilnică de la sediul structurii regionale într-un judeţ din aria de activitate a regionalei necesită cheltuieli majore cu combustibil, mentenanţă autoturisme; din punct de vedere funcţional, distanţa mare până la obiectivul supus verificării situat într-un judeţ, altul decât cel în care este sediul regionalei, are consecinţe în reducerea timpului alocat verificărilor şi/sau generarea de timp de lucru suplimentar (peste timpul normal de lucru). Totodată, deplasările pe distanţe mari pot afecta operativitatea verificărilor şi calitatea controalelor.
Din punct de vedere al resurselor umane implicate, distanţele lungi între obiectivul supus verificării şi sediul regionalei sunt generatoare de oboseală cu consecinţe în operativitatea şi calitatea controalelor, dar şi cu posibile riscuri crescute de accidente rutiere”, arată motivarea Guvernului.
Într-adevăr, specialiști consultați de Economedia spun că acestea sunt probleme reale, însă ele au fost acceptate atunci când Garda Financiară a fost desființată și reorganizată în direcții regionale. Potrivit lor, la acel moment, angajații antifraudei au trecut prin schimbări majore, fiind nevoiți să își schimbe domiciliile și să se relocheze, chiar cu familiile, pentru a-și putea păstra locul de muncă. O nouă schimbare, dinspre regional către județean, va duce din nou la aceeași situație în care unii dintre angajați vor fi nevoiți să se relocheze. În prezent, în majoritatea Direcțiilor regionale antifraudă fiscală (8 la nivelul întregii țări), un procent de aproximativ 70% din totalul inspectorilor din regională au domiciliul în orașul unde își are sediul regionala și împrejurimi.
Totodată, specialiștii consultați spun că nu există sau nu a fost făcută publică nicio analiză care să motiveze faptul că organizarea în direcții regionale este mai ineficientă și că reorganizarea în structuri județene ar duce la o îmbunătățire a colectării. Într-adevăr, în 2013, gradul de colectare a taxelor şi impozitelor era în România de 32% din Produsul Intern Brut, iar în prezent acesta a scăzut la 27 – 28% din PIB, dar explicațiile sunt multiple, nu doar reorganizarea din structuri județene în cele regionale.
În plus, specialiștii avertizează că reorganizarea în structuri județene va duce la aceleași probleme care au existat pe vremea Gărzii Financiare. În anul 2013, Guvernul Ponta a decis desființarea Gărzii Financiare și preluarea activității sale de către ANAF, care era atunci condusă de Gelu ștefan Diaconu. Decizia a fost luată în cadrul unui proiect de modernizarea a administraţiei fiscale, care era implementat în colaborare cu Banca Mondială.
Garda Financiară era atunci organizată în structuri județene și era notorie pentru ineficiență și corupție. Gelu Diaconu detalia, la acea vreme: „Înfiinţarea DGAF a fost necesară din cauza ineficienţei cronice a Gărzii Financiare care ajunsese să se ocupe de foarte multe atribuţii în locul obiectivului principal, şi anume controlul operativ. De exemplu, verifica condiţiile de autorizare sau supraveghea livrările şi achiziţiile intracomunitare cu o procedură greoaie care îi consuma mai mult de jumătate din capacitate. Şi, cel mai rău în opinia mea, era o „fabrică” de produs sesizări penale, cu care îngreunau activitatea fiscului şi a organelor de cercetare penală, fără finalitate”.
El sublinia că exista și „percepția justificată a opiniei publice privind corupţia endemică din activitatea acestei structuri a fiscului”.
Desființarea Gărzii Financiare pe model județean s-a făcut și pentru „asigurarea unui grad mare de autonomie şi independenţă decizională”, pentru ca noua structură să fie în subordinea aparatului central, şi nu al structurilor administrative sau de administrare fiscală locale, astfel încât să fie independentă faţă de factorii de decizie politică, mai spunea Gelu Diaconu.
O reînființare a structurilor județene ar readuce așadar Antifrauda mai aproape de factorii de decizie politică locali și județeni, în plin an electoral, conform specialiștilor consultați de Economedia.
Totodată, organizarea în structuri județene, va tinde să crească numărul de structuri şi de funcţii de conducere, ceea ce va determina distribuția ineficientă a personalului și creșterea cheltuielilor bugetare, mai spun aceștia.