Anca Farcas este doctor al Facultatii de Matematica si Informatica din Cluj, prima din tara noastra care a ajuns in Topul Shanghai, un clasament apreciat care arata locurile din lume unde se face performanta in educatie si cercetare. Anca este un mic geniu in Matematica, si-a petrecut adolescenta in salile de curs, citind studii, condusa de o dorinta arzatoare, aceea de a face cercetare cu orice pret. Dar pretul platit este o viata deloc usoara: un salariu de asistent universitar de nici 300 de euro si o lupta continua de a obtine granturi de finantare de la statul Roman.
Are 27 de ani, e desteapta-foc si e pasionata de cifre si formule, care in capul ei sunt o insiruire logica de date. O privesti putin ciudat, te intrebi ce cauta o tanara cu ochi albastri printre matematicieni cu ochelari grosi pe nas, incercand sa rescrie tot ce-i inconjoara prin formule matematice. Anca Farcas este una dintre valorile Facultatii de Matematica si Informatica de la Universitatea Babes-Bolyai. Datorita pasiunii acestor oameni, cum este si tanara, facultatea a reusit performanta sa intre, prentru prima data in istoria invatamantului universitar romanesc, in Topul Shanghai, cel mai prestigios top al clasificarii universitatilor din intreaga lume.
De curand, tanara si-a sustinut teza de doctorat, o cercetare apreciata de profesori si realizata in colaborare cu o universitate din Sudul Frantei, “Via Domnitia”, din Perpignan.
Cercetarea tinerei se numeste “Operatori Liniari si Pozitivi si Operatori de Memorie in Mecanica de Contact” si aduce, practic, mai multe inovari in Medicina.
Rezultatele cercetarii tinerei Anca Farcas pot fi folosite in chirurgia plastica, spre exemplu, deoarece prin lucrarea ei, tanara a reusit sa imbunatateasca modul si viteza cu care medicii plasticieni creeaza un portret-robot al pacientului.
“Initial, se creeaza un portret-robot si atunci operatorii liniari, numiti operatorii Bernstein, ajuta la rafinarea suprafetei, la optimizarea portretului robot. Se incearca, practic, rafinarea operatorilor. Adica sunt introdusi alti si alti operatori, sa fie cat mai de incredere. In spatele unei reprezentari cat mai bune, ai, de fapt, teoreme de convergenta. Sunt implementate niste probleme de modelare in diferite limbaje, si introduse in aplicatii, pe calculator. Viteza de generare a portretului poate fi imbunatatita cu ajutorul cercetarii mele”, explica, pe scurt, tanara.
Cea mai mare parte a cercetarii sale a fost dedicata, insa, asa-zisilor operatori de memorie, care se folosesc in studierea problemelor de contact.
“Spre exemplu, contactul dintre gingie si masea. Cand mergem la dentist si acesta apasa pe maseaua noastra, intre gingie si masea se creeaza un contact. Aceasta problema de contact a fost modelata de mine cu ajutorul operatorilor de contact. Am transpus in limbaj matematic o problema reala. Tot timpul venim cu imbunatatiri. Acesti operatori de memorie vin cu o solutie mai buna la problema de contact. Adica nu exista un singur contact intre gingie si masea. Operatorii de memorie tin minte deformarea gingiei, de prima data. Nu s-a mai lucrat cu ei pana acum in cercetare”, arata Anca Farcas.
Tanara a petrecut noua luni la universitatea din Perpignan, astfel ca, la finalul cercetarii, a obtinut o diploma si din partea Frantei.
Anca Farcas dezvaluie cata munca si efort trebuie depuse in numele cercetarii, pentru a ajunge, dupa trei ani de Doctorat si inca cinci de studii universitare si masterat, un asistent cu salariu de nici 300 de uro pe luna.
Visa sa devina profesoara de Matematica
Tanara a ajuns la facultatea din Cluj din Salaj, visand sa le predea elevilor de liceu sau de scoala primara matematica sau , daca nu, sa fie programator.
“Auzisem de la prieteni de-ai mei, de la cunostinte ca la Cluj se face scoala, si atunci m-am decis sa vin aici. Am ales Mate-Info pentru a avea o portita, daca ma decideam sa fac programare”, isi aminteste aceasta.
Prima bursa Erasmus, obtinuta tot la o universitate din Franta, a facut-o, insa, sa se razgandeasca. A inceput sa ii placa tot mai mult domeniul cercetarii si a decis sa performeze, asumandu-si toate riscurile. Intre timp, a absolvit, in paralel, si Facultatea de Psihologie.
De-a lungul studiilor universitare, tanara a fost sustinuta financiar de parintii ei, care locuiesc in localitatea Lozna din judetul Salaj.
“M-au ajutat, numai ei stiu cum”, spune tanara.
A cochetat, timp de sase luni si cu un loc de munca stabil, ca si programator, dar a renuntat pentru cercetare. Asa a ajuns doctoranda a Facultatii de Matematica, cu o bursa POSDRU, care i-a permis, in ultimii trei ani, sa duca o viata decenta.
“Am avut o bursa de cercetare POSDRU, de aproape 500 de euro, plus salariul de la facultate. M-am descurcat. Nu pot sa spun ca a fost viata de cinci stele, dar m-am descurcat”.
In prezent, Anca Farcas lucreaza ca asistent universitar la Facultatea de Farmacie din Cluj, unde are un salariu de baza de 1.200 de lei, iar in tot acest timp isi continua cercetarea inceputa in urma cu trei ani. Insa, resursele financiare sunt inexistente. Daca pana acum, a locuit numai in camin, acum Anca va trebui sa isi gaseasca o locuinta a ei.
“Acum va fi destul de greu. Mai avem posibilitatea sa avem ore in plus, si in acest fel se imbunatateste situatia, dar nu considerabil. Acum va incepe sa fie greu”, marturiseste tanara.
Orele suplimentare la care face referire Anca se platesc de universitate cu 20 de lei!
Singura portita de scapare pentru ea si alti tineri dedicati cercetarii sun granturile, care se obtin greu si, de multe ori, cu pile.
“Trebuie sa te straduiesti sa ai idei bune, sa le depui, sunt granturi de cercetare si pe acestea se bate lumea dupa doctorat. Sunt foarte greu de obtinut, si la noi in tara le mai obtine si <
>. In general, cele mai mari granturi vin de la Ministerul Educatiei, si stim cu totii ca atunci cand lucrezi cu statul, apar si alte probleme. Banii vin mai tarziu, sunt chiar situatii in care aceste finantari ajung la anumite persoane. Tocmai de aceea, trebuie sa ai idei foarte bune. Iar ca asistent trebuie sa ai o echipa in spate. In acest moment, aceasta este solutia, sa aplicam pentru o finantare, ca sa ne imbunatatim salariul”.
Nu vrea sa plece din tara
In pofida tuturor obstacolelor, Anca Farcas este determinata sa continue cercetarea in Romania si sa faca performanta la noi in tara.
“Ca si o comparatie cu universitatea din Franta, din punct de vedere al nivelului de pregatire, suntem cam la fel. Poate din punct de vedere al echipamentelor sunt mai bine pregatiti”, spune aceasta.
“Vreau sa raman sa imi continui cercetarea in Romania. Suntem foarte capabili, ca si nivel de inteligenta. Daca ne apucam sa plecam fiecare, nu stiu unde ajungem. Nici in Franta nu este roz situatia, si ei au probleme cu banii de cercetare. In general, se pleaca din Romania din cauza banilor. Pana acum a reusit sa ma motiveze faptul ca aveam de terminat o teza si probabil, pentru ca ma descurcam cu banii. Acum am nevoie de idei noi”, adauga ea.
“Daca nu o sa reusesc, probabil imi voi lua un second-job in programare. Ideea este, insa, sa ma descurc pe partea de Cercetare in invatamant. Iti trebuie foarte mult timp, sa stai, sa citesti, sa cauti. Dar fac ceea ce imi place”.
Cercetarea in Franta, platita mult mai bine
Cu toate acestea, Anca Farcas este dezamagita de lipsa de interes pe care autoritatile din Romania o au fata de invatamant.
“Toata lumea se gandeste la acei profesori care nu au chef de ore, care nu isi fac treaba. Nu se gandesc si la restul, care chiar fac ceva. Avem foarte multi olimpici. In comparatie cu cei din Franta, ei chiar isi promoveaza olimpicii, chiar ii sustin. In comparatie, bursele noastre de doctorat sunt de 7-8 sute de lei, in timp ce in Franta sunt de 1.300 de euro, adica salariul minim pe economie. Evident ca sunt mai motivati. Aceasta este singura diferenta intre cercetarea noastra si cea din Franta”.
Prezenta in Topul Shanghai a facultatii clujene – situata pe locurile 101-150 – se datoreaza faptului ca institutia a indeplinit doua criterii importante de selectie: numeroase studii stiintifice publicate in reviste de specialitate recunoscute de baza de date Web of Science si trimiteri ale unor studii spre lucrari din Web of Science.
Foto: arhiva personala Facebook