Un prejudiciu de 18 milioane de lei plus 111 milioane de lei pierduţi din finanţarea UE – asta înseamnă până acum proiectul gropii de gunoi a Clujului. Trist este însă altceva – și anume faptul că încă din anul 2014 mai multe plângeri penale şi sesizări ale conducerii Consiliului Judeţean zac și strâng praf prin sertarele DNA Cluj.
Prin iulie 2017, după ce la postul de televiziune NCN s-a dezbătut problema acestor dosare, DNA Cluj s-a trezit la viață și a făcut ceva audieri. Apoi s-a așternut din nou liniștea peste aceste dosare.
Anul trecut NCN atrăgea atenția asupra faptului că fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, şi o parte dintre funcţionarii din conducerea instituţiei au trimis către procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, trei adrese, în toamna lui 2015, în care cereau să se verifice unele aspecte semnalate prin sesizări şi să fie primiţi în audienţă. Este vorba despre adresele cu nr.: 17738/15.09.2015, 17738/23.09.2015 şi 17738/13.11.2015. Și întrebam, DUPĂ DOI ANI, dacă s-a făcut ceva legat de problemele ridicate de către ordonatorul principal de credite din județ și funcţionarii din Cluj? De ce nu au fost primiţi în audienţă? Dacă procurorul şef era ocupat, de ce nu au fost arondaţi unui alt procuror, care ar fi putut să vorbească cu aceştia? Care este stadiul dosarului 2/P/2015 privind proiectul „Sistem Integrat de Management al deşeurilor” – la Consiliul Judeţean Cluj? De ce într-un proiect care înseamnă prejudicii de milioane de euro pentru Consiliul Judeţean Cluj, cei care au depus plângerea în 22.12.2014 nu au fost încă chemaţi să dea o declaraţie la DNA? În ce stadiu se află dosarele 158/P/2014 (depozitare ilegală de deşeuri la Pata Rât), 78/P/2014 (proiectul privind dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal TEN-T), 24/P/2014 (dosarul privind modernizarea drumului Ic Ponor) dosare făcute de asemenea la sesizarea unor funcţionari din Consiliului Judeţean Cluj?
Dintr-o comunicare a DNA am aflat că:
”Toate cele trei sesizări fac obiectul unui singur dosar care se află în lucru la Serviciul Teritorial Cluj. Alte informaţii suplimentare nu pot fi oferite, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001. În ceea ce priveşte dosarele cu nr. 2/P/2015, 78/P/2014 şi 24/p/2014 vă comunicăm că acestea se află în lucru la Serviciul Teritorial Cluj. În acest moment alte informaţii referitoare la stadiul anchetelor nu pot fi oferite, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001. În dosarul cu nr. 158/P/2014, procurorii Serviciului Teritorial Cluj au dispus, la data de 21.03.2017 soluţia clasării, conform art. 16 alin 1, lit. a (“fapta nu există”).”
Adică: BLA-BLA-BLA-BLA-BLA și că decizia DNA Cluj a fost cea de clasare a Dosarului privind depozitărilor ilegale de la Pata Rât. Cică “fapta nu există”… Deci ne răceam gura degeaba, procurorii clujeni, după doi ani de staționat pe dosar, au scăpat rapid de dosar concluzionând că nu există faptă, nu există făptuitor. Dar au uitat să comunice acest lucru publicului în martie 2017 și s-au prefăcut că mai audiază ceva în iulie 2017, după ce NCN a răscolit în putoarea lipsei lor de activitate…
Cum vă ziceam, deșeurile Clujului au uns cariere politice și administrative…
Haide să vedem cum nu există nici o faptă, deși există proști care s-au plâns că s-au descoperit 500 de mii de mc de deșeuri depozitate ilegal pe rampa de la Pata Rât, deșeuri jefuite de valoarea lor reciclabilă în valoare de cam 10 milioane de euro!
Pe 12 iunie 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Mihai Seplecan şi managerul de proiect al Centrului de Deşeuri Mariana Raţiu declarau că firma Nordconforest, câştigătoarea licitaţiei de închidere a rampei de la Pata Rât , are la dispoziţie un an de zile să închidă groapa de gunoi şi să ecologizeze zona. Din nefericire imediat după câştigarea licitaţiei şi primirea amplasamentului, Nord Conforest a sesizat Consiliul Judeţean despre faptul că pe fosta rampă de gunoi a oraşului au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri.
“Actuala rampă publică de deşeuri, cu o suprafaţă totală de circa 18 hectare, va fi reconfigurată şi acoperită cu un strat de pământ peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafeţe. Întreaga suprafaţă de 18 hectare va fi ecologizată şi închisă aşa cum spun normele de mediu. În continuare se vor aduce deşeuri, nu aici, ci la rampa temporară Salprest care este în vecinătatea acestei rampe neconforme sistate din 2010”, firma managerul de proiect Mariana Raţiu, în iunie 2015 (să țineți minte: din 2010, pe rampa de la Pata Rât nu se mai depozita NIMIC sub formă legală).
Cu toate acestea, 5 ani mai târziu, Consiliul Judeţean Cluj a fost notificat oficial de către reprezentanţii Asocierii SC Nordconforest SA – SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, în calitate de Antreprenor pentru Lotul I (Pata Rât, Huedin, Turda şi Gherla) în cadrul contractului privind proiectarea şi execuţia obiectivului de investiţii „Închidere şi ecologizare depozite neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj” în legătură cu faptul că a fost constatată în mod clar existenţa unor volume considerabile de deşeuri suplimentare faţă de cele avute în vedere în momentul organizării licitaţiei. Constatarea a survenit în contextul studiilor topografice efectuate de Antreprenor ulterior preluării amplasamentului, în data de 12 iunie 2015, în etapa de culegere a datelor necesare procesului de proiectare.
“Diferenţele extrem de mari constatate sunt de natură să afecteze grav soluţiile iniţiale de închideri propuse şi asumate, în special din punct de vedere al preţului contractului”, afirmau la mijlocul anului 2015 reprezentanţii firmei Nord Conforest.
În cazul depozitului neconform de deşeuri de la Pata Rât, cantitatea suplimentară de deşeuri constatată cu ocazia culegerii datelor pentru proiectare şi întocmirea studiilor tehnice de specialitate, raportat la cantităţile de deşeuri indicate în momentul organizării licitaţiei în anul 2014 şi determinate prin studiul topografic aflat la caietul de sarcini este de nu mai puţin de 541.300 de mc! Deci, clar: chestiile acestea au fost inventate, ele nu există – asta este concluzia procurorilor DNA Cluj după 2 ani de muncă pe brânci!
Ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan denunţa în iulie 2015 depozitările ilegale de pe vechea rampă de gunoi a Clujului.
“Voi întreprinde toate demersurile necesare pentru a proteja banii publici şi pentru a recupera orice potenţial prejudiciu cauzat bugetului judeţului. Depozitarea ilegală a unor cantităţi uriaşe de deşeuri la Pata Rât, ulterior sistării acestei activităţi în luna iulie 2010, generează costuri suplimentare extrem de mari şi care nu sunt eligibile pentru a fi decontate din bani europeni. Având în vedere datoria mea de securiza atât fondurile europene ci şi cele din bugetul judeţului, îi asigur pe contribuabili că nu doar banii europeni ci nici banii judeţului Cluj nu vor fi folosiţi pentru a închide şi neutraliza deşeuri care aparţin şi care au generat profituri unor operatori privaţi întrucât acest lucru ar contraveni grav legislaţiei în vigoare. În plus, deşi este de datoria noastră să închidem depozitul public neconform de deşeuri, pentru a evita declanşarea procedurii de infringement, nici nu se pune problema închiderii cu fonduri europene a unei rampe private întrucât acest lucru ar reprezenta o fraudă evidentă în folosirea banilor europeni. De altfel, am şi anunţat deja autorităţile competente cu privire la neregularităţile grave constatate şi sunt convins că acestea îşi vor face datoria. În altă ordine de idei, nu pot să nu mă întreb, retoric, desigur, care e adevărata cantitate de deşeuri depozitată suplimentar, în mod ilegal, la Pata Rât, în tot acest timp începând din luna iulie 2010, dacă în interval de doar un an şi câteva luni, de la măsurătoarea care a precedat licitaţia din anul 2014 şi până în prezent au fost depozitate cca. 550.000 de mc?! În plus, care e cantitatea reală de deşeuri depozitate şi care e profitul obţinut în mod ilegal având în vedere că aceasta e cantitatea efectiv rămasă în rampă, separat de ceea ce operatorul privat a recuperat şi valorificat în vederea reciclării?!Totodată, cum poate fi oare explicată această diferenţă enormă între cantităţile declarate Agenţiei pentru Protecţia Mediului, de cca. 100.000 de mc/an şi cea reală, determinată acum?! Şi, nu în ultimul rând, care e provenienţa acestei cantităţi uriaşe de deşeuri depozitate suplimentar, să fie oare din judeţul Cluj sau şi din alte judeţe ale ţării?! Dincolo de riscul pe care îl generează pentru proiect şi de prejudiciile cauzate bugetelor locale, cei vinovaţi vor trebui să răspundă pentru toate celelalte consecinţe negative provocate de deşeurile depozitate ilegal până de curând. Mă refer aici inclusiv la incendiile care se produc frecvent în acea zonă şi care sunt de natură să afecteze sănătatea populaţiei şi să pună în pericol grav inclusiv securitatea curselor aeriene operate de la Cluj. În final, şi tot ca o întrebare retorică dar importantă pentru bunul mers al acestui proiect, problema care se pune e: Unde e, oare, fondul de închidere care trebuia constituit în mod obligatoriu de către operator exact în acest scop?! Nu intenţionez să mă opresc aici cu demersurile, motiv pentru care în zilele care vor urma voi aduce la cunoştinţă publică noi aspecte grave referitoare la problema depozitării deşeurilor” – afirma, în iulie 2015, Mihai Seplecan.
În schimb, sare ca mușcat de simandicosu-i dos, vicepreşedintele PNL Alin Tişe, senator la acea vreme, care în luna august 2015 a cerut, prin intermediul unui comunicat de presă, demisia şefului CJ Cluj Mihai Seplecan, acuzându-l că a negociat „în secret” preluarea deşeurilor din judeţ şi a blocat o altă investiţie în acest sens.
“Nerealizarea în ultimele două luni a depozitului temporar de gunoaie este responsabilitatea exclusivă a lui Seplecan. Clujul este într-un blocaj al gunoaielor de nepermis, întrucât interesul public a fost înlăturat în favoarea interesului privat al unei firme. În câteva luni nicio primărie de comună sau oraş nu va mai avea unde să depoziteze gunoaiele. Responsabilitatea îi aparţine lui Seplecan, care trebuie să demisioneze. Orice zi în care Seplecan conduce incompetent şi iresponsabil Consiliul Judeţean Cluj înseamnă blocarea proiectelor judeţului Cluj şi afectează în mod grav interesele cetăţenilor judeţului Cluj, imaginea şi credibilitatea noului PNL. Pentru acestea, Seplecan trebuie să demisioneze de la conducerea Consiliului Judeţean. Consilierii judeţeni sunt oameni responsabili, care nu-l mai pot gira prin votul lor. Solicit demisia de urgenţă! „Este un fapt de o gravitate fără precedent: un judeţ blocat în criza gunoaielor de o persoană care nu apără interesul public. În urmă cu două luni au existat mai multe întâlniri între Primăria Cluj-Napoca, Primăria Feleacu, RAADPP şi Seplecan pentru ca RAADPP să realizeze pe un teren proprietate de stat depozitul temporar de deşeuri. Aflăm din presă că, de două luni, fără mandat de la Consiliul Judeţean Cluj, Seplecan negocia în secret cu o firmă privată (Prosal Bucureşti – n.r.) pentru a prelua ea, fără o procedură transparentă, toate deşeurile Clujului. Aflăm că firma respectivă a cumpărat teren în secret, utilaje în secret, în baza negocierilor cu Seplecan”, scrie senatorul liberal”, se arată în comunicatul din august 2015.
Reamintim faptul că (lucru discutat și într-o emisiune pe NCN în decembrie anul trecut, cu ocazia inaugării Mării Negre de Levigat de la Pata Rât), în 2006, pe vremea când ocupa funcţia de prefect al judeţului Cluj, Alin Tişe a suspendat hotărârea luată de Consiliul Judeţean care aprobase planul preşedintelui CJ de atunci, Marius Nicoară, care, împreuna cu afaceristul Silviu Prigoană, încerca să înființeze, printr-un parteneriat public-privat, o rampă ecologică în comuna Apahida. Rampa ecologică urma să fie construită pe un teren al Rosal Group, achiziţionat în urma unei licitaţii publice de vânzare a activelor CUG. Terenul fusese depozitul de zgură al platformei industriale CUG. Și, dacă până atunci, fauna și flora din zonă se bucurau din plin de zgura fostului CUG, în momentul în care a existat pericolul să se bucure și de deșeurile Clujului, Alin Tișe a descoperit urgent că există niște șobolani speciali în zonă și a declarat-o prin intermediul instanței ca zonă de interes ecologic.
Dacă se implementa la acea vreme proiectul lui Nicoară, Clujul putea să aiba o rampă ecologică pentru depozitarea deşeurilor încă din 2007, însă asta ar fi însemnat o lovitura cruntă pentru Eugen Vereş şi societatea pe care acesta o conducea: Salprest, proprietara rampei de la Pata Rât.
O lovitură cruntă pentru afacerile ilegale cu deșeuri “selectate” manual de o armată de sclavi în beneficiul binefăcătorul lui Tișe din facultate.
Să revenim la soluția de clasare a acestui dosar de către DNA Cluj din data de 21 martie 2017.
Nouă ni se pare absolut fabulos faptul că, fix cu o zi înainte, Consiliul Județean Cluj a notificat oficial (în 20 martie 2017), Inspectoratul de Stat în Construcții în legătură cu faptul că încep lucrările de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri urbane Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin.
Dând 33.297.933,79 lei, practic Consiliul Județean anunța public că acoperă toate gunoaiele depozitate mai mult sau mai puțin legal în zonă. Din moment ce gunoaiele urmau să fie acoperite, normal că și DNA Cluj a dat comunicat că fapta nu există, nu?!
„Închiderea rampei de la Pata Rât a reprezentat o prioritate absolută pentru județul Cluj. Mă bucur că am reușit să deblocăm acest proiect important și să demarăm efectiv lucrările de execuție. Termenul de închidere a celor patru rampe este de un an dar sperăm ca cea de la Pata Rât să fie închisă în șase luni”, a declarat Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.
Întrebat unde crede că a ajuns prejudiciul de milioane de euro din deșeuri, fostul preşedinte de CJ a susţinut: „la oamenii politici şi la patronii de firme”
Mihai Seplecan a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj timp de 6 luni, între iulie şi decembrie 2015 într-o perioadă foarte complicată pentru judeţ. Închiderea rampei de gunoi Pata Rât, aşa cum cereau angajamentele europene ale României, a determinat o criză a gunoaielor fără precedent în judeţ: deşeurile din Cluj-Napoca au fost transportate timp de 3 luni la Oradea.
Spelecan spune că s-au făcut presiuni uriaşe asupra lui din partea unor politicieni şi ai reprezentanţilor unor firme private care i-au cerut să deblocheze criza, prin orice mijloace, inclusiv ilegale. El a refuzat şi în schimb a depus mai multe sesizări la DNA, DIICOT, Poliţie, diferite ministere şi chiar la cabinetul premierului privind ilegalităţilor legate de proiectele CJ Cluj.
„Cât timp am fost preşedinte de CJ nu am fost niciodată chemat la audieri, în niciun dosar în care am depus plângere penală, nici eu şi niciunul dintre angajaţii care le-au semnat nu am fost chemaţi la audieri. Şi vreau să spun că nu erau simple bănuieli. Erau plângeri însoţite de documente şi chiar de expertize”, a declarat Seplecan la emisiunile de la NCN.
El a susţinut că SRI a fost singura instituţie cu care s-a putut colabora cât de cât la nivel instituţional:
„La Consiliul Judeţean ai un telefon guvernamental şi dacă ridici receptorul îţi răspunde cineva de la STS şi-ţi face legătura unde vrei. Poţi să iei legătura cu orice şef de instituţie. Am sunat la acel telefon de nenumărat ori, am sunat în disperare. Pe Laura Codruţa Kovesi, pe ministrul Justiţiei, pe Hellvig de la SRI (directorul SRI – Eduard Hellgiv), la Cluj la SRI, la DIICOT Bucureşti, la DIICOT Cluj, la Prefectura Cluj. Am sunat ca să spun despre ilegalităţi, despre presiuni şi ameninţări. Am dat foarte multe semnale la tot felul de instituţii, dar singurii care au răspuns şi au fost comunicativi au fost cei de la SRI”.
Fostul preşedinte susţine că aceste sesizări şi plângeri penale au fost făcute într-o perioadă în care DNA-ul făcea dosare pe bandă rulantă:
„Când am făcut eu şi colegi din stafful CJ în disperare cele trei adrese în care ceream să vorbesc cu doamna Kovesi se făceau arestări pe bandă rulantă, din 41 de preşedinţi de Consilii Judeţene din România 37 erau anchetaţi. Şi când îţi trimite un preşedinte de CJ şi stafful de conducere al instituţiei sesizări şi plângeri penale tu nu faci nimic, nici nu ne primeşti, dar nici nu ne îndrumi la nivel naţional către o persoană…”.
Seplecan susţine că a preferat să se adreseze la DNA la nivel naţional, din cauza scandalurilor precum cel al lui Valentin Tătar, ofiţer de poliţie judiciară la DNA Cluj, care a fost anchetat pentru că ar fi dat informaţii politicienilor şi oamenilor de afaceri privind anchetele DNA care în care erau cercetaţi:
„Ne-a fost frică să apelăm la nivel local pentru că toţi aceşti oameni, politicieni şi oameni de afaceri implicaţi în proiectele denunţate aveau oameni în procuratură, DNA, poliţie, SRI. Din păcate nici nu am fost primiţi, nici nu am fost direcţionaţi către un subaltern sau măcar către un procuror de la Cluj”.
Întrebat cine este vinovat pentru acest dezastru privind deșeurile Clujului, Mihai Seplecan a declarat:
„Toţi sunt responsabili: foşti şi actuali preşedinţi ai Consiliului Judeţean, prefecţi, şefi ai Garzii mediu, directori ai Agenţiei de Mediu, foşti primari. De asemenea, şi firmele care au lucrat sunt responsabile. Fiecare partid şi-a adus firmele de casă şi interesele proprii. La astea se adaugă şi Poliţia, DNA, DIICOT şi alte instituţii sesizate care nu a făcut nimic”.
Întrebat unde crede că a ajuns prejudiciul de milioane de euro din deșeuri, fostul preşedinte de CJ a susţinut: „la oamenii politici şi la patronii de firme”.
Între timp, ascunderea ilegalităților de la Pata Rât au generat problema alunecărilor rampei către Centura de Diamant și formarea Mării Negre de Levigat. Și deși mass media atrage permanent atenția cu privire la acest dezastru ecologic și că acesta este rezultatul direct al mizeriile făcute în zonă în ultimii 10-15 ani, procurorii clujeni dorm în picioare în Republica Autonomă Cluj. Asta da luptă anticorupție, la vedere, pe față, cu fapte care nu există! Faptele nu există, numai proștii care le sesizează!
