Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, își pregătește candidatura la prezidențiale, au declarat pentru G4Media mai multe surse politice. Alegerile sunt în 2024, iar mandatul lui Geoană la NATO se încheie în octombrie 2023. Mircea Geoana nu a raspuns până la ora publicării articolului întrebărilor transmise de G4Media.ro. Acest material vine să confirme anchetele şi anaşizele făcute pe acest subiecat încă din iunie şi decembrie anul trecut de Ziar de Cluj şi strictsecret.ro.
În acest context, vine „mănuşă” proaspătul sondaj al Sociopol pentru alegerile prezidenţiale din 2024 – Laura Codruţa Kövesi vs. Mircea Geoană.
Potrivit acestui sondaj, este de aşteptat ca turul 2 din cadrul alegerilor prezidenţiale din 2024 să fie între Laura Codruţa Kövesi şi Mircea Geoană. Despre cei doi se vorbeşte în ultima vreme că ar putea fi posibili candidaţi în 2024 pentru a-i lua locul lui Klaus Iohannis. Primul îşi va încheia mandatul în 2023, cel de-al doilea are mandat de îndeplinit până în 2026, şi niciunul din ei nu activează în prezent în mediul politic. Laura Codruţa Kövesi are o popularitate de 30%, fiind la egalitate cu Gabriela Firea, urmată de Mircea Geoană care are popularitatea de 29%, bucurându-se de cea mai mare încredere.
Având în vedere că Gabriela Firea intenţionează să-şi recupereze funcţia de primar al Municipiului Bucureşti în 2024, bătălia pentru Cotroceni s-ar putea desfăşura între Kövesi şi Geoană. Deşi mai sunt doi ani până la alegerile prezidenţiale, electoratul este fezandat pentru a accepta la Prezidenţiale demnitari cu realizări pe plan internaţional, în locul politicienilor de carieră.
Potrivit Sociopol, Mircea Geoană ar putea să câştige alegerile pentru primul tur, fiind un candidat favorit pentru turul 2. Este însă o problemă: Mircea Geoană fiind secretar adjunct al NATO din 2019, nu mai figurează ca membru PSD din 2014, având conflicte cu liderii partidului de atunci. Între 2015 şi 2018 a fost membru în Partidul Social Românesc. Partidul s-a desfiinţat în 2018. Deşi PSD l-ar vrea drept candidat, nu este sigur dacă Geoană mai doreşte să fie candidatul stângii pentru alegerile prezidenţiale. Ca membru şi lider al Partidului Social Democrat, a candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, fiind învins de preşedintele democrat-liberal de atunci, Traian Băsescu, la o mică diferenţă.
Laura Codruţa Kövesi, fost procuror şef al DNA şi actual Prim Procuror General European, a dus un război aprig împotriva corupţiei politice. Însă a declarat în 2015 că nu intenţionează să intre în politică. (Sondajul a fost realizat în perioada 20-27 iunie 2022).
Conform G4Media, deja s-ar fi format un comitet de sprijin pentru candidatura lui Geoană, de care s-ar ocupa în mod special soția acestuia, Mihaela Geoană. Speculaţiile se bazează pe faptul că Geoană s-a remarcat printr-o prezență constantă și tot mai intensă la evenimente publice din România și prin ieșiri publice periodice în media românească.
De pildă, pe data de 5 iunie, Mircea Geoană a participat la București la un eveniment caritabil organizat de Fundația Renașterea, patronată de soția sa, Mihaela Geoană, la care a participat și ministrul sănătății, Alexandru Rafila.
Pe data de 25 și 27 iunie, Geoană a participat la un alt eveniment monden, Tiff Talks și TIFF Unimited, la Cluj, unde a discutat cu (să-i zicem jurnalistul) Mihnea Măruță despre importanța valorilor democratice și pericolele autocrației, având ca punct de plecare filmul „Navalny”, al lui Daniel Roher, vizionat în cadrul festivalului.
Pe 26 iunie, Geoană a vizitat o bază militară din Bistrița, alături de ministrul apărării, Vasile Dâncu.
Pe data de 25 iunie Geoană a participat la o dezbatere pe tema modernizării la Universitatea Babeș Bolyay din Cluj.
Tot în luna iunie, Geoană a participat la o serie de evenimente organizate de institutul Aspen România.
Se speculează faptul că mai mulți apropiați ai lui Mircea Geoană vor lansa un think-tank de politici publice, ce va avea un parteneriat cu fundația germană de stânga Friedrich Ebert Stiftung (FES).
Think-tank-ul va lansa dezbateri despre un viitor proiect de țară pentru România, dar va putea servi ca platformă de lansare pentru Mircea Geoană dacă acesta va avea sprijin politic pentru intrarea în competiția pentru alegerile prezidențiale.
Printre membrii think-tank-ului se vor număra politicieni apropiați de Mircea Geoană, dar și antreprenori și figuri publice. Aici s-ar putea „lipi” şi Vasile Dîncu, a cărui specialitate se mulează pe discuţii.
Candidatura lui Mircea Geoană nu se bucură însă de susținere la vârful PSD. Marcel Ciolacu și alți lideri din partid s-ar teme că scandalurile și controversele din trecutul lui Mircea Geoană ar putea compromite din nou șansele PSD la prezidențialele din 2024. Mai ales momentul penibil în care secretarul general adjunct al NATO a fost fotografiat vara trecută şpriţuind vârtos la un restaurant din Capitală, alături de nevastă, apoi suindu-se, clătinat, la volanul maşinii personale.
Pe data de 17 mai, judecătorii de la Curtea de Apel București, care judecă dosarul de corupție al lui Marian Vanghelie, au decis să mențină măsura asiguratorie asupra celor trei ceasuri de lux pe care Mircea Geoană le-a primit de la fostul primar al sectorului 5. Magistrații cred că obiectele de lux au fost achiziționate din banii obținuți din mită. În urmă cu un an, instanța ridicase sechestrul asupra ceasurilor, potrivit Fanatik.ro. Marian Vanghelie ar fi cumpărat ceasurile din șpaga de 30 de milioane de euro.
Decizia judecătorilor a fost luată în cadrul apelului formulat de Marian Vanghelie la condamnarea de 11 ani și 8 luni pentru 9 infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu și 7 infracțiuni de spălare de bani.
Procurorii DNA susțin că, în perioada 2006-2015, pe vremea când era primar al sectorului 5, Vanghelie a solicitat și primit foloase materiale necuvenite în valoare de 30,4 milioane de euro (20% din vânzări) de la omul de afaceri Marin Dumitru.
Din banii obținuți din mită, Vanghelie ar fi cumpărat și trei ceasuri de lux pe care i le-a oferit lui Mircea Geoană. Este vorba despre două modele diferite Vacheron Constantin și un Glashutte Panoramic Crono, care au costat, în total, peste 100.000 de euro.