În 32 de ani, s-a construit cap-coadă, în România, doar un singur spital. De aici pornim orice discurs care se azvârle pe gură ca promisiune de către guvernanţi. Şi de la miliardele de mărci, dolari, ECU, euro aruncate pe Apa Sâmbetii pe aparatură scumpă de la mâna a treia cumpărată de nouă să zacă în subsolurile spitalelor care se mai ţin în picioare doar că sunt zidurile impregnate de viruşi şi bacterii ucigaşe.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că cele trei spitale regionale din România (Cluj, Iași, Craiova) intră pe făgașul normal. Contractul pentru proiectare a fost semnat deja pentru Iași, iar în lunile următoare urmează să fie semnate și cele pentru Craiova și Cluj.
Citez: „Sunt 3 spitale regionale, e vorba de Iași, Craiova și Cluj. Pentru Iași a fost semnat contractul pentru proiectare. Urmează pentru această lună să se semneze și pentru Cluj și Craiova. Renunțăm sau nu știm să folosim resurse pe care le avem la îndemână, pe care nu le avem la îndemână”, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.
Da, ştim cu toţii că sunt trei spitale regionale – din cele ba cinci, ba şapte, promise pe parcursul a 18 ani. Deocamdată este NICI UNUL.
Ştim şi că se renunţă şi că nu se folosesc resurse pe care le avem la îndemână dacă politicianul român nu întrevede şi nu are la îndemână posibilitatea unui parandărăt pentru sine, sau pentru amicii săi. Aşa că mai bine să se piardă şi să se irosească – aşa cum s-au pierdut toate resursele negociate de la momentul aderării României la Uniunea Europeană (2007) şi până astăzi.
Deocamdată suntem doar în faza atât de plăcută oricărui politician: poza cu pixul în mână semnând diverse hârtiuţe care mai pun „pe făgaş” o investiţie. Pe alt făgaş decât cel promis iniţial, cândva, dar, totuşi, pe un făgaş. Are lumea ce auzi, ce privi, au boschetarii de presă cu ce să-şi umple site-urile de „ştiri”.
Şi se adânceşte făgaşul pentru etapa următoare: cea cu studiile de pre, prin, post fezabilitate – să se mai umple conturile amicilor de bani şi sertarele administraţiilor locale de inutile hârtii valabile un an, doi – apoi se reia de la capăt pusul investiţiei pe făgaş.
Dar ca să vedeţi ce informat este ministrul Sănătăţii şi cum i se citeşte fila cu informaţii lui Rafila… zice acesta (azi, data stelară, 8 decembrie 2021) că: „Pentru Iași a fost semnat contractul pentru proiectare. Urmează pentru această lună să se semneze și pentru Cluj și Craiova.”
Şi noi, ăştia din Cluj rămânem să ne întrebăm ce ni s-a comunicat în data de 11 noiembrie 2021 de către Consiliul judeţean Cluj (citez): „A fost semnat contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții în valoare de 305 milioane de euro pentru realizarea Spitalului Regional de Urgență Cluj.”
Citez: „Având asigurate atât terenul necesar cât și finanțarea, iar procedurile de proiectare fiind în curs, suntem încrezători că obiectivul medical va fi finalizat în termenul stabilit”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Cam aşa stăm cu comunicarea între Centru şi Teritoriu, în chiar interiorul unui minister cum este cel al Sănătăţii: nu ştie stânga ce face dreapta.
INTERLUDIU ISTORIC: În mai 2016, „tehnocratul” Vlad Voiculescu devenea cel de-al 28-lea ministru al Sănătăţii, care promitea construirea Spitalul Regional de Urgenţă de la Cluj. La fel ca şi pentru ceilalţi 27 de predecesori ai săi (cu tot cu interimari), şi acesta a promis că va face din acest obiectiv o prioritate a mandatului său.
Cinci ani mai târziu şi patru miniştri mai târziu (Bodog, Pintea, Costache, Tătaru), Voiculescu devenea al 32-lea ministru al Sănătăţii care „rezolva” dintr-un pocnet de degete, Spitalul Regional de Urgenţă Cluj. N-a fost să fie. Cîţu, Mihăilă, Cseke şi acum Rafilla devine al 36-lea ministru care ne spune… am văzut că nici el nu ştie ce ne spune…
În ceea ce priveşte Clujul, proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.
Din 2004 s-au opintit să-l facă din vorbe: Cinteză, Nicolăescu, Bazac, Videanu, Cseke, Ritili, Cepoi, Ponta, Arafat, Bănicioiu, Achimaş-Cadariu, Voiculescu, Bodog, Pintea, Costache, Tătaru, Voiculescu, Cîţu, Mihăilă, Cseke şi, acum, Rafilla. De la toţi am auzit: “îl vom face”, “îl vom drege”, “constituie o prioritate”, „construcţia va demara în cel mai scurt timp posibil” şamd. Prioritate au fost doar banii pe actualizarea studiilor de fezabilitate, studii care la timpul lor au fost făcute dar s-au rătăcit, s-au stricat, sau au fost uitate în cine ştie ce sertar din Ministerul Sănătăţii sau din Consiliul Judeţean Cluj.
Şi, gata!
(dar mai am un) PS: Pentru uituci, un mic istoric al declaraţiilor ministeriale ale ministeriabililor. Era cât pe ce să avem cel puţin din 2011 Spital Regional de Urgenţă la Cluj. Dar, la ce ne-ar fi folosit? Aşa nu avem nici unul, dar pot da declaraţii şi câştiga publicitate şi alţi miniştri ai Sănătăţii.
- „Avem ca prioritate construcţia spitalului regional de la Cluj. Costurile totale se estimează în jurul sumei de 1,5 milioane de euro”, spunea în martie 2011 ministrul Sănătăţii Cseke Attila, care a stat aproape doi ani în fruntea ministerului între decembrie 2009 şi august 2011.
- “Îmi doresc ca licitaţia privind realizarea Spitalului Regional de Urgenţă din Floreşti să demareze în primul trimestru al anului viitor (…) sunt proiectele făcute, studii de fezabilitate şi aşa mai departe”, spunea în ianuarie 2012 ministrul Sănătăţii Ritli Ladislau (august 2011 – aprilie 2012)
- Vasile Cepoi (mai 2012 – octombrie 2012) declara la acea vreme: “Speranţa mea este că vom reuşi în acest an să demarăm această acţiune (…) Dacă lucrările vor porni în acest an, în maxim trei ani Spitalul Regional de Urgenţe Cluj va putea fi predat la cheie”.
- Raed Arafat (noiembrie 2012 – decembrie 2012), la fel ca şi restul miniştrilor, a spus despre Spitalul Regional Cluj că “este o urgență și rămâne o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii”. „Ceea ce este clar este că realizarea spitalelor regionale sunt priorități pentru Iași și Cluj. Este normal ca Clujul să fie o proritate având în vedere modul cum este organizat spitalul în foarte multe clădiri”, spunea la acea vreme Arafat.
- Contabilul peltic, Eugen Nicolăescu (cu două mandate între august 2005 – decembrie 2008 şi între decembrie 2012 şi februarie 2014) spunea încă din martie 2008 că lucrările la Spitalul Regional de Urgenţă Cluj vor începe “în vară”.
- În februarie 2014 a venit la şefia Ministerului Sănătăţii Nicolae Bănicioiu care a rezistat până în noiembrie 2015. „Acest spital se va face, au fost negociate fondurile europene, banii sunt în buget pe Programul Operaţional Regional. În două-trei săptămâni lansăm upgradarea de studii de fezabilitate la nivelul nevoilor anului 2015. Cât de curând se va da drumul la licitaţie şi cred că în 3 ani să fie finalizat. Probabil va fi în jurul sumei de 150 de milioane de euro „, spunea la acea vreme Bănicioiu.
- Patriciu Achimaş-Cadariu şi-a început scurtul mandat (noiembrie 2015 – mai 2016) cu următoarea declaraţie: “Doresc ca demararea construcției celor trei spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova să constituie una dintre prioritățile mandatului meu”.
Şamd. Vai de capul ei de Ţară!