Ministrul Fondurilor Europene a aruncat o nouă promisiune ăn spațiul public marți seară la Realitatea TV: cică studiile de fezabilitate pentru construcţia a trei spitale regionale la Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca vor fi finalizate în octombrie.
Suntem sceptici: prima promisiune la cel mai înalt nivel că vom avea Spital Regional de Urgență a fost undeva prin anul 1997 – promisiune finalizată cu ruina care străjuiește Mănășturul de la locația Colina – strada Bucium (foto).
De atunci, am mai avut avânt și prăbușire cu privire la această învestiție în anii 2007-2014, ani în care România, prin administratorii săi politici, a ratat exercițiul financiar european pe care s-au cheltuit, din banii noștri (nu dintr-ai lor), o basculă de bani pe studii de fezabilitate: ba în localitatea “Căprioara”, ba în “Răscuruci”, ba pe „Calea Turzii” – proiect eșuat în Florești prin obținerea unui teren de la Armată pe undeva prin anul 2011.
De atunci s-a mai vârât în proiect niște bani pe studii de fezabilitate, să nu se stingă focul interesului abonaților de partid și de stat pe astfel de axe de investiție. La investit în studii de fezabilitate care apoi mucegăiesc printr-un sertar, România este pe primul loc în lume.
„150 milioane euro sunt alocaţi din fondurile europene, structurale şi de investiţii pentru trei spitale regionale şi 150 milioane euro vin de la bugetul de stat. Există o asistenţă tehnică asigurată de Banca Europeană de Investiţii pentru finalizarea acestor spitale şi transmiterea aplicaţiei către Comisia Europeană. La sfârşitul lunii octombrie studiile de fezabilitate pentru cele trei spirale vor fi finalizate”, a spus Plumb (foto).
Potrivit sursei citate, banii trebuie cheltuiţi până în 2023.
„În decembrie vom fi în măsură să transmitem către Comisia Europeană aplicaţiile. Noi avem de cheltuit aceşti bani până în 2023. Se prevede o extensie de trei ani faţă de exerciţiul financiar anterior care a avut doar doi ani”, a mai arătat ministrul Fondurilor Europene.
Da, da, cum să nu? De avioane declarative am avut parte încă din 2011. Zicea, pe atunci premier, Excelența Sa, Maetsrul Emil Boc, că Spitalul Regional de Urgență va fi construit la Florești și cu bani privați, urmând să „absoarbă” Spitalul Clinic Județean Cluj:
“Ieri (n. red: miercuri, 16 februarie 2011), am discutat lista proiectelor de parteneriat public-privat pe care Guvernul o va lansa oficial la începutul lunii martie. Șase Spitale Regionale de Urgență (șase, măi, dragă, șase nu trei! – n. red.) fac parte din prioritățile guvernului în privința parteneriatelor public-privat. Printre cele șase, primul este Clujul. De ce? Pentru că aici este foarte simplu. Trebuie doar sa asigurăm infrastructura aferentă, să organizăm licitația, pentru ca transferarea Spitalului Clinic Județean, care acum funcționează în diverse secții, într-o locație nouă, nu pune problema atât de gravă pe care ar pune-o în situația în care ai construi un spital nou care să nu aibă clienții asigurați. Aici transferul de la Casa de Asigurări doar se transferă. De la ce avem aici pe Clinicilor, mutăm la Florești și reunim toate secțiile într-o structură coerentă. În alte părți este problemă că se dorește construcția de spitale regionale private, dar nu au siguranța clienților și cer statului să le asigure un anumit procent de clienți. Statul nu își poate permite în parteneriat public-privat să vină cu asigurare de acest gen, pentru că acela nu mai e parteneriat. Înseamnă că își asumă riscul statul și atunci intrăm pe deficit. Nu ne permite Uniunea Europeană. Însă, aceste spitale care vin și doar modernizează niște structuri astăzi grele, știm ce înseamnă că mergi astăzi cu salvarea prin centrul Clujului ca să ajungi la spitalul de pe Clinicilor. Transferarea acestor secții într-o structură moderna la intersecția cu Autostrada Transilvania, într-o componentă regională nu va avea această problemă a finanțării, pentru că ea există și în momentul de față, doar că ea va fi la alte standarde”, a zis Țării Emil Boc.
De atunci s-au scurs anii, imediat sunt 7 (cu unul mai mult decât spitalele promise) și nu numai că nu s-a făcut Spitalul Regional de Urgență, dar nici măcar cel clinic județean nu și-a unificat secțiile, așa că și astăzi “știm ce înseamnă că mergi cu salvarea prin centrul Clujului ca să ajungi la spitalul de pe Clinicilor”.
Atât de bine le-au rezolvat ei pe toate încât la sfârșitul lunii trecute, finul Păunel Tișe a fost urecheat în public de premierul lui Dragnea (foto):
„O situaţie particulară o reprezintă spitalele regionale. M-am întors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a îngrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei preşedinţi ai Consiliilor judeţene Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice în deblocarea situaţiei terenurilor – şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova, dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective”
„Din acest motiv, numai cu implicarea dvs., acestea se pot transmite către Comisia Europeană pentru finanţare. Nu vreau însă să subliniez că vina este a preşedinţilor Consiliilor judeţene. Ştiu că s-au întâmpinat multe greutăţi, dar cred că datoria noastră este să soluţionăm aceste probleme”, le-a spus Dăncilă preşedinţilor de CJ.
Normal, în stilu-i caracteristic, Tişe (foto) s-a împăunat la premierul Dăncilă în problema Spitalului Regional de Urgenţă: “Săraca, nu ştie subiectul”.
“Noi am dat 14 hectare de teren către Ministerul Sănătăţii, cel mai mare teren dintre toate judeţele. Ministerul Sănătăţii a venit cu un modul de spital pe care vrea să îl pună pe toate terenurile, acelaşi modul. În urmă cu un an, noi am făcut un PUZ pe acest teren, iar în acel PUZ amprenta la sol era un alt modul. Un alt modul amprentat peste modul pe care îl pun ei acum faţă de modul vechi este mai mare cu 1,4 hectare. Dar în aceeaşi suprafaţă de 14 hectare. Cu alte cuvinte, nu terenul nu e destul, ci modulul lor e mai mare la bază cu 1,4 hectare care în PUZ-ul iniţial nu era prins. Trebuia să se exprime că modulul pe care îl aplică acum e mai mare cu 1,4 hectare şi că intră în terenul Clujului, dar că trebuie modificat PUZ-ul. Dar, doamna, săraca, nu a înţeles, că e vorba de modificare de PUZ şi a zis că nu ajunge terenul pentru spital când de fapt amprenta la sol este de sub un hectar. Cu alte cuvinte, e vorba de un spital pe care ei îl poziţionează în aşa fel încât e mai mare decât vechiul PUZ. Ei vor să aplice modulul identic la toate judeţele. Dar noi avem teren suficient. Exprimarea doamnei trebuia să spună că trebuie modificat PUZ-ul pentru că noul modul să fie conform cu celelalte judeţene, Clujul având teren suficient ca să amplaseze cum doreşte. E o prostie. Sper să fi fost doar o dezinformare a doamnei şi nu o altă chestiune cu o intenţie de a găsi motive pentru ca spitalul regional din Cluj să nu fie finanţat. Mă adresez grupului PSD să verifice care e substratul. Refuz să cred că un prim ministru nu ştie diferenţa dintre amprenta la sol a unui teren şi suprafaţa de teren totală. Refuz să cred asta. Dacă nu ştia asta, e grav. Înseamnă că ori a fost dezinformată ori doamna nu înţelege subiectul. Vom face modificare de PUZ”, a spus Tişe.
Și se va face.
Și, din PUZ în PUZ și SF în SF, vom intra direct în Science Fiction…