Ipocrizia primarului Emil Boc a atins cote inimaginabile odată cu transmiterea unui mesaj de prețuire la adresa Doinei Cornea. La câteva ore după moartea fostei disidente a regimului comunist, Boc a postat pe Facebook un mesaj cât un cearșaf, în care scrie cât de mult regretă trecerea în neființă a Doinei Cornea, cât de mult apreciază toată munca pe care ea a depus-o de-a lungul anilor și faptul că a avut curajul să vorbească și să scrie liber în vremurile tulburi ale dictaturii lui Ceaușescu. Tocmai el, Emil Boc care a fost un vajnic membru al Partidului Comunist Român și șef la Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România (UASCR) din Cluj, unde a lucrat în subordinea lui Ioan Rus, unul din liderii așa zisului grup PSD de la Cluj, pe vremuri în anturajul lui Nicu Ceaușescu.
Potrivit presei centrale, la sfârșitul lui 1987, Emil Boc își manifesta intr-un articol de ziar local hotărârea de a participa direct la transformarea țării.
Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei” a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.
În acel articol, Boc scria următoarele: „Acum, când întregul popor se pregătește să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viața partidului, unitatea tuturor cetățenilor țării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte față de destinul nostru revoluționar”.
Emil Boc a negat în urmă cu câțiva ani că el a scris acel articol.
Acest comunist înrăit, șef al studenților comuniști se dă acum afectat de moartea Doinei Cornea.
Să nu uităm nici faptul că în 1989 s-a dat și mare revoluționar, după ce înainte a fost un susținător înfocat al regimului dictatorial.
Primarului nu i-a fost suficientă fățărnicia cu privire la regretele decesului fostei disidente. S-a gândit să mai facă o nefăcută. Să fie și mai ridicol în ipocrizia lui, a ieșit și cu un anunț potrivit căruia o stradă din Cluj-Napoca va purta numele Doinei Cornea.
„Ca un omagiu şi o recunoaştere de către clujeni a luptei sale împotriva regimului totalitar comunist voi propune ca o stradă din municipiul Cluj-Napoca să poarte numele Doina Cornea!”, a declarat Boc.
Ne minunăm de falsitatea primarului cu atât mai mult cu cât vreme de 28 de ani nu a fost în stare să îi acorde Doinei Cornea titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. Și acum când fosta disidentă nu mai este în viață, s-a gândit să o prețuiască printr-un nume de stradă. Nu îi mai folosește la nimic, aprecierile sunt tardive și mincinoase.
Măcar Horea Uioreanu a avut mai multă apreciere pentru Doina Cornea, când în timpul mandatului său de președinte de Consiliu Județean i-a acordat titlul de cetățean de onoare al județului. Nimeni însă din administrația publică locală nu a întrebat-o vreaodată de sănătate pe Doina Cornea, iar acum își exprimă regrete eterne.
Dacă aveți răbdare și nervi să citiți mesajul lui Emil Boc, îl publicăm în întregime ca să vă minunați de ipocrizia primarului orașului de cinci stele:
Trecerea la cele veşnice a Doinei Cornea m-a întristat şi marcat profund. Doina Cornea a fost un reper moral al luptei anticomuniste şi un fenomen unic pe axa rezistenței anticomuniste din Europa centrală și de est. Istoricii o încadrează, pe bună dreptate, în componenta istorică a opoziției la comunism, nu numai a dizidenței.
Doina Cornea a fost o opozantă a regimului totalitar, care i-a făcut mândri pe clujeni în anii `80, când a reprezentat cu demnitate şi curaj vocea poporului înlănţuit de dictatura comunistă.
De la început, Doina Cornea a dorit să cadă regimul comunist vinovat de moartea a sute de mii de români, iar România să redevină o democrație occidentală cu revenirea Regelui Mihai I pe tron.
Doina Cornea, în calitate de cadru didactic, a realizat relativ devreme tarele unui regim opresiv şi s-a transformat într-un redutabil opozant al totalitarismului ceaușist. Provenită dintr-o familie greco-catolică, Doina Cornea a avut parcursul normal a unei tinere din epocă fără să se compromită totuși cu structurile comuniste. A absolvit facultatea, dar a refuzat să se înscrie în UTM. Permanent şi-a arătat nemulţumirea că biserica greco-catolică a fost interzisă. A participat la slujbele clandestine oficiate de preoții greco-catolici și a fost oripilată de crimele din pușcăriile comuniste. Doina Cornea devine asistentă la Filologia clujeană în 1959, dar pentru faptul că refuză cu precauție și inteligență compromisurile, nu mai este promovată în carieră.
Viitorul opozant al regimului își construiește treptat o stare de spirit anticomunistă. A refuzat să fie membru PCR, iar primul declic public împotriva regimului s-a întâmplat în 1975 când a fost pusă de conducerea universității să semneze un jurământ public la adresa lui Nicolae Ceaușescu. Asistenta Doina Cornea refuză să semneze adeziunea.
Doina Cornea a prins curaj să demonstreze împotriva comunismului ca urmare a lecturilor filosofice din Henri Bergson, Constantin Noica, Mircea Eliade sau Gabriel Marcel. Tăria și forța luptei lui Doina Cornea s-a născut din crezul creștin și lecturile filosofice ale exilului românesc. Doina Cornea și-a construit filosofia rezistenței pe lupta și dorința de libertate a individului împotriva colectivismului comunist. Doina Cornea a pus mai presus persoana liberă în credința sa împotriva presiunii unui regim comunitarist ce anihila sufletul.
Doina Cornea a devenit cel mai important opozant al comunismului din România anilor ’70 şi ’80. Doina Cornea a găsit curajul de a scrie şi vorbi liber şi răspicat, fapt ce a atras represiunea organelor de partid şi ale securităţii comuniste. Preţul libertăţii asumate a devenit deosebit de costisitor pentru Doina Cornea: interminabile anchete, aresturi, bătăi, calomnii, injurii şi arestul la domiciliu. Gesturile de solidaritate şi admiraţie s-au multiplicat în ţările Europei Occidentale, dar şi în America.
Doina Cornea a devenit unul dintre românii cei mai cunoscuţi şi preţuiţi în străinătate. Doina Cornea se înfăţişază ca românul clujean care a atins, probabil din toate timpurile, nivelul cel mai ridicat de recunoaştere şi notorietate internaţională. Declarată persona non-grata de către regimul lui Nicolae Ceauşescu, prin demersurile sale importante şi curajoase, Doina Cornea a devenit unul dintre numele semnificative ale rezistenţei anticomuniste româneşti din deceniul al nouălea al secolului trecut. A fost unul dintre românii implicați activ în Operation Villages Roumains, acțiune declanșată împotriva proiectului comunist de sistematizare a satelor în perioada 1988-1989. Scrisorile Doinei Cornea, transmise de Ariadna Combes la Europa Liberă au luminat viaţa românilor din totalitarism şi au întreţinut speranţa pentru căderea comunismului şi transformarea României într-o democraţie integrată în Europa.
Apreciez curajul Doinei Cornea, de neînvins de către securitatea comunistă. Doina Cornea va rămâne un model şi un exemplu de demnitate morală pentru societatea românească.
Ca un omagiu şi o recunoaştere de către clujeni a luptei sale împotriva regimului totalitar comunist voi propune ca o stradă din municipiul Cluj-Napoca să poarte numele Doina Cornea!
Dumnezeu s-o odihnească în pace!
Emil Boc,
Primarul municipiului Cluj-Napoca