Aproape tot Clujul le cunoaște pe fetele de 12 și 13 ani care fură pe toată lumea. Autoritățile nu fac excepție, cei de la Poliție sau DGASPC fiind la curent cu acest caz.
Chiar și așa, copilele sunt în continuare pe străzi și își fac de cap, stresând cetățenii. Ziar de Cluj nu poate accepta concluzia clasică oferită de autorități, care-l iau pe „nu se poate face nimic” în brațe și a vrut să afle de ce părinții acestor fete nu sunt decăzuți din drepturi de urgență. Pentru că e evident că cele două fete nu au parte de educația necesară în familia din care fac parte, atâta timp cât toată ziua și-o petrec la furat prin centrul orașului.
Am contactat atât reprezentanții DGASPC, cât și un experimentat avocat clujean. Totul, pentru a afla ce e de făcut. Sub îndrumarea expertului, am identificat ce spune legea. Conform legii Nr. 272 din 21 iunie 2004, pe baza căreia DGASPC își desfășoară activitatea, la articolul 41 regăsim următoarea informație esențială: „Dacă (…) se constată că dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului e primejduită, serviciul public de asistență socială e obligat să sesizeze de îndată direcția generală de asistență socială și protecția copilului. (…) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului e obligată să sesizeze instanța judecătorească în situația în care consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru decăderea, totală sau parțială, a părinților ori a unuia dintre ei din exercițiul drepturilor părintești”.
După care, conform Codului Civil, la articolul 508 situația e lămurită: „Instanța de tutelă, la cererea autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijența gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului”.
Așadar, ar exista un caz pentru ca cei de la DGASPC să încerce decăderea din drepturi. Din păcate, în Clujul unde Luca a murit bătut de fratele mai mare, sau unde sute de copii de la Pata Rât trăiesc ca în Evul Mediu, lucrurile nu sunt chiar atât de simple.
„DIn punctul meu de vedere, există cazuri mult mai grave. Dacă ne uităm doar la Pata Rât, unde sunt sute de copii care sunt tratați mizerabil, nu au condiții minime, și nimeni nu e curios, ce să mai spunem. Totuși, revenind la acest caz, uitându-mă pe lege, pot spune că cei de la DGASPC ar trebui măcar să încerce acest demers de a decădea părinții din drepturi. S-ar putea ca judecătorul să nu le dea dreptate, însă ei au obligația să încerce. Nu e normal ca la 12 ani să furi toată ziua, e clar că acasă e o problemă și nu au parte de educația necesară. Totuși, repet, când vorbim despre decăderea din drepturi ale unor părinți situația e extrem de complicată și nu e chiar așa ușor”, ne-a declarat avocatul. Așadar, cei de la DGASPC ar avea obligația morală, cel puțin de a încerca, să ducă mai departe problema în fața unui judecător.
În aceste condiții, nu ne-a rămas decât să contactăm reprezentanții DGASPC pentru a afla de ce nu iau măsuri concrete. Am primit într-un final un punct de vedere scris, mascat într-un comunicat de presă, din care înțelegem că DGASPC nu ia în considerare decăderea din drepturi ci preferă o abordare mai lentă (consiliere psihologică a părinților, supraveghere monitorizată).
„Urmare a solicitării dvs. telefonice privind situația celor doua minore care fură pe străzile Clujului, vă comunicăm următoarele:
Cele două minore sunt în evidența D.G.A.S.P.C. Cluj, acestea fiind aduse de către organele de poliție la Adăpostul de zi și de noapte pentru copii străzii din structura Direcției și preluate ulterior de către reprezentanții legali.
D.G.A.S.P.C. Cluj a stabilit pentru una dintre minore măsura supravegherii specializate, reprezentanții Direcției realizând monitorizarea cazului, conform legii, prin vizite în familie și oferind servicii de consiliere psihologică părinților în vederea prevenirii comportamentelor deviante ale copiilor.
Pentru cealaltă minoră nu s-a instituit măsură de protecție specială deoarece reprezentanții legali au refuzat categoric stabilirea unei măsuri de protecție specială, asumându-și responsabilitate creșterii și îngrijirii copilului în familie.
În consecință, după ieșirea din adăpost, situația ambelor fete a fost monitorizată în vederea prevenirii comportamentelor deviante precum și a conștientizării asumării rolurilor parentale .
Menționăm faptul că la nivelul D.G.A.S.P.C. Cluj nu există centre specializate de orientare, supraveghere și sprijinire a reintegrării sociale a copilului care a săvârșit fapte penale și nu răspunde penal, unități care sunt adecvate nevoilor acestor copii.
Referitor la decăderea din drepturile părintești, potrivit prevederilor art. 508, alin.(1) din Codul Civil:” Instanţa de tutelă, la cererea autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, poate pronunţa decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti dacă părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.”
Decăderea din drepturile părintești este o sancțiune civilă gravă care necesită o evaluare complexă a situației psiho-sociale a copilului și familiei respective și se poate dispune de către Instanța de Judecată, la propunerea Direcției, numai dacă sunt dovezi temeinice care să susțină faptul că părinții manifestă neglijență gravă și nu și îndeplinesc obligațiile părintești”.
Nu înțelegem ce înseamnă „doar dacă sunt dovezi (…) că părinții manifestă neglijență gravă și nu își îndeplinesc obligațiile părintești?” Când ai doi copii de 12 ani care toată ziua fură, nu e cea mai EVIDENTĂ dovadă că acești părinți tocmai au manifestat neglijență gravă și nu își îndeplinesc obligațiile părintești? Sau legea e atât de tâmpită că ia în considerare doar cazurile în care cele două fete ar fi violate și aruncate în Someș?
Cel mai probabil, toată lumea așteaptă ca cele două fete să împlinească 14 ani pentru a putea fi duse la reeducare. Până atunci, piesa de teatru absurd continuă.