„Vedeți cât de draconice sînt condițiile de la Cluj! Cât încercăm fiecare dintre noi să ținem Clujul sub control, nu cedăm la presiuni, să-l facem în continuare locuibil, cu calitatea vieții ridicată”, a declarat Emil Boc în cadrul unei intervenții. Potrivit autorităților locale, dezvoltarea coerentă a municipiului Cluj-Napoca – așa cum poate fi admirată de fiecare cetățean în parte – este datorată „condițiilor draconice” din Comisia de Urbanism (CTATU). Însă, pericolul este reprezentat de zona metropoltiană unde, dincolo de acordul dintre primăriile locale și cea municipală, realizarea unor proiecte de anvergură poate fi periclitată de dezvoltarea haotică din aceste zone limitrofe.
Tocmai pentru a nu pune în pericol dezvoltarea armonioasă a municipiului Cluj-Napoca, primarul Emil Boc a susținut necesitatea adoptării unei legi a zonelor metropolitane.
Potrivit unei asemenea legi, centrul de decizie ar reveni municipiului, implicit primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc:
„Mă auziți și de câte ori vorbesc să avem o lege a zonei metropolitane, pentru a avea forță juridică să împiedicăm abuzurile din preajma noastră!”, a declarat edilul Emil Boc.
„Din nefericire, vorbele trec de granițe, dar partea juridică se oprește la marginea orașului. N-avem altă competență”, a adăugat edilul.
Pentru a permite o dezvoltare organizată a zonei metropolitane este nevoie de fazarea unor proiecte (imobiliare) astfel încât acestea să nu blocheze proiectele de anvergură promise de autoritățile municipale.
Modelul din Borhanci ori cel din Bună Ziua trebuie aplicate peste tot: aici relizarea de blocuri a fost „fazată”, acceptată parțial, până la realizarea proiectelor mari, precum centura metropolitană:
„Viziunea noastră este aceea de fazare a lucrărilor, așa cum am făcut noi pe Bună Ziua, doi ani nu s-a contruit nimic, cum se face pe Borhanci: din 2026 se construiește și după aceea se face centura.
Cum facem în Sopor: facem prima dată cartier, după aia contruim.
Ce capacitate are trama stradală de preluare? Când? Când va fi gata centura.
O.K. Până atuncea fazezi: dai drumul la un bloc, restul 7 după 2025.
Adică asta trebuie să fie soluția peste tot.
Repet, granița și competența mea se oprește la marginea Clujului.
Dar. Fac apel public la toți: să fazeze lucrările și să se țină cont de dezvoltarea orașului în consonanță cu dezvoltarea marilor proiecte.
Ori numai de asta nu ne poate acuza cineva!
Dimpotrivă, unii chiar sînt supărați că se face și metrou, și tren metropolitan, și centură.
Da’ nu ne pasă că se supără unii. Pe noi ne bucură că aceste lucruri se fac pentru clujeni!”, a punctat Emil Boc.
Prin urmare, potrivit logicii în care se înscrie discursul primarului Emil Boc, cei care contestă aceste proiecte majore nu sunt clujeni.
Tocmai pentru că aceste proiecte se fac pentru clujeni.
Direcția „corectă” de dezvoltare a zonei metropolitane este stabilită de autoritățile din municipiu. În noiembrie anul trecut primarul Emil Boc avansa ideea unui pact care ar trebui încheiat între primarii din zona de influență a Clujului, enunțând în calitate de edilul edililor ce ar trebui și ce nu ar trebui făcut în Florești, Gilău, Jucu, Apahida, Baciu, Bonțida.