″Ordinară″ a fost ședința Consiliului Județean de joi, iar dezbaterea care a mai animat spiritele s-a referit la reprezentarea juridică a județului Cluj înaintea Curții de Arbitraj Internațional (CAI) de pe lângă Camera Internațională de Comerț din Paris. ″Furtuna″ dezbaterii nu a durat mult, însă a fost vădită încă o dată neputința soluționării acestei cauze. Concluzia e aceeași. Suma de aproximativ 50 de milioane de lei va fi plătită de clujeni. Alin Păunel Tișe mai ″speră″ la vremuri mai bune.
Conducerea executivă a CJ Cluj a promovat în şedinţa ordinară de joi Proiectul de Hotărâre nr. 18 prin care să se aprobe angajarea de avocaţi specializaţi în arbitraj comercial internaţional care să reprezinte interesele instituţiei într-un litigiu cu miză uriaşă pentru bugetul judeţului Cluj, de peste 50 de milioane de lei. Este vorba de un litigiu comercial, iniţiat de fosta asociere constructoare a Centrului de Management al Deşeurilor Cluj (CMID), Asocierea ATZWANGER S.P.A., LADURNER IMPIANTI S.R.L., S.C. CONFORT S.A., S.C. VEL SERVICE S.A., care nu a fost de acord cu rezilierea contractului de către CJ Cluj, operată în 2014, ce se va judeca la Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera Internațională de Comerț Paris și despre care am scris aici.
Câțiva consilieri judeţeni au cerut explicații privind modul în care s-a ajuns aici şi dacă mai există vreo cale de atac după parcurgerea acestei etape de la CAI. Directorul Direcţiei Juridice a CJ Cluj, Ştefan Iliescu, a oferit câteva bâlbâieli, adică explicații, asemenea unui elev nepregătit care a fost luat prin surprindere. Dar, nimic nou pe frontul de est: CJ Cluj trebuie să fie reprezentat, conform procedurilor, de o casă de avocatură specializată, care să nu fie nici românească, nici italiană etc.
Liderul consilierilor judeţeni ai PSD, Remus Lăpuşan, a afirmat că cei din conducerea CJ Cluj ar fi trebuit să fie mai atenţi când au reziliat contractul respectiv, pentru a nu se ajunge în această situaţie:
″Să înțeleg că practic această situație este singura situație în care ne putem apăra. Deci nu există altă zonă în care noi să ne susținem interesul, decât la CAI?″, a întrebat Lăpușan.
″Conform acordului contractual încheiat aceasta ar fi modalitatea de soluționare a litigiului…Acest litigiu va fi soluționat de un arbitru neutru, care nu va fi nici român, nici italian…″, s-a eschivat Ștefan Iliescu.
″Pentru că și în momentul în care s-a reziliat acel contract tot așa a fost o opinie… a compartimentului de specialitate. Cred că, mă rog… nu-i cea mai bună variantă pentru noi″, a conchis Remus Lăpușan.
Oricum ar fi, Ștefan Iliescu, directorul Direcției Juridice a CJ Cluj, care și-a susținut punctul de vedere cu argumente și multă dibăcie, cu un spirit retoric de neegalat, cel puțin pe noi ne-a convins. Ne-a convins de neputința și incompetența acestui departament juridic. E musai să ne reprezinte un for internațional, chit că pierdem vreo 50 de milioane de lei, măcar să nu ieșim chiar cu botul boțit de tot din acest litigiu…
Dar dincolo de orice, nădejdea noastră de câștig este alimentată de ″speranța″ lui Alin Tișe, care după o lungă pauză, a declarat solemn:
″Bun. Asta este situația. Încercăm să ne-apărăm. Știți că acest proiect este cu probleme de mulți ani, în sfârșit suntem în linie dreaptă, nu mai discutăm de trecut. Sperăm ca acest mandat al nostru să fie și finalul acestui proiect. Să-l închidem odată, CMID-ul în ansamblu și în mod special centru acesta – CMID-ul și închiderile-n totalitate sperăm să le închidem în acest an sau în acest mandat al nostru″.
Sperăm și noi, la rândul nostru, la finalul acestui mandat. În orice caz, Alin Păunel Tișe a fost convingător, coerent și binevoitor ca de obicei.
În cele din urmă, 31 de consilieri au votat “pentru” şi au dat undă verde acestui proiect de hotărâre, ale cărui costuri sunt de 50 de milioane de lei.
„Valoarea serviciilor de consultanţă, de asistenţă şi de reprezentare a Judeţului Cluj în fața Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera Internațională de Comerț Paris, va fi achitată din bugetul Judeţului Cluj, urmând a fi recuperată de la partea adversă”, se mai arată în proiectul de hotărâre al CJ Cluj.
