Locuitorii din Sălicea cer „cu insistență” să fie consultați în legătură cu posibilul nod rutier pe A3 din dreptul lacurilor Ciurila care ar descărca autostrada A3 spre Făget și Cluj-Napoca.
În 16 iunie 2022, la ora 17:00, la Căminul cultural din Sălicea are loc o dezbatere publică în comunitatea Ciurila referitoare la reactualizarea proiectului PUG Ciurila. Dezbaterea a fost inițiată de Primăria Ciurila în urma solicitărilor insistente ale locuitorilor.
„Oamenii au aflat detaliile acestui proiect abia în ianuarie 2022 și au depus deja 2 petiții formale, sustinute cu multe semnături, în care și-au expus punctele de vedere și au cerut cu insistență să fie consultați și să le fie luate în considerare cerințele. Autoritățile locale încă nu au dat răspuns acestor petiții. Cele mai multe obiecții ale localnicilor la proiectul de reactualizare PUG Ciurila sunt legate de extinderea masivă a suprafețelor de intravilan construibil peste zone naturale (chiar forestiere) – 586 ha intravilan nou prevăzut, de calitatea locuirii (densitatea caselor), de infrastructura rutieră și de locuire (apă, canalizare, rețea electrică), de protecția mediului natural al zonei”, spun reprezentanții Primăriei Ciurila, care de ani de zile sunt de „culoare” portocalie, acum galbenă cu săgetuţă albastră.
Principala preocupare a oamenilor este posibilul nod rutier pe A3 din dreptul lacurilor Ciurila care ar descărca autostrada A3 spre Făget și Cluj-Napoca, prin mijlocul satelor Ciurila și Sălicea, pe actualul DJ 107R, sau, alternativ, prin proximitatea imediată a satului Pruniș, pe un drum județean nou care ar străbate un deal degradat și ar afecta sursele private de apă ale localnicilor și pădurile din comună.
Oamenii din comună spun că oricare dintre aceste variante ar afecta major și negativ calitatea vieții în satele comunei, ei deja resimt problemele traficului intens pe DJ 107R, un drum îngust, fără trotuare, rigole sau spații de retragere, care trece prin mijlocul satelor Sălicea și Ciurila.
Ei cer ca prioritățile acestui proiect important să fie:
- calitatea locuirii (impunerea unei densități mici a caselor, modernizarea umană a drumurilor publice cu trotuare și rigole, actualizarea și extinderea rețelelor de electricitate, de apă, gaz și canalizare cu respect pentru nevoile reale, actuale, dar și proiectate)
- protecția mediului natural (și prin reducerea suprafeței de intravilan nou propus)
- protejarea patrimoniului rural, tradițional și turistic al zonei.
„Actualul PUG Ciurila este din 2005, nevoia de actualizare fiind de necontestat, întrucât realitatea acestei zone metropolitane s-a schimbat mult, așadar necesită o atenție deosebită pentru a evolua în mod sustenabil și uman. Și mai ales pentru a se evita greșelile făcute în alte zone metropolitane în fază de dezvoltare intensive”, transmite Primăria Ciurila.
Dezbaterea a fost anunțată de către Primăria Ciurila pe site-ul instituției și va avea invitați pentru explicații suplimentare pe arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță și elaboratorul Planului Urbanistic General, arhitectul Horațiu Răcășan.
Dezbaterea va avea loc la Căminul Cultural din Sălicea, joi, 16 iunie, ora 17:00.
Asistăm la discuţia discuţiei, în care, după imediat un an, „oamenii au aflat detalii”. Deşi în 04.09.2021 deputatul USR Viorel Băltăreţu a organizat o discuție la Căminul Cultural din Sălicea cu aceiaşi locuitorii interesați de subiect, cu scopul de a găsi găsi soluții pentru reducerea traficului din zonă. S-au discutat şi atunci discuţii, fără să se explice exact despre ce este vorba. Noroc cu specialiştii.
Autostrada A3, pe lotul Turda – Gilau finalizata in 2009 nu are nici un nod intermediar, doar nodurile de la capetele lotului, adica la Turda (sud-est) si la Gilau. Distanta dintre cele doua noduri rutiere este destul de mare, de 40 km.
Din 2016 sunt discuţii despre unde ar putea fi amplasat un nod intermediar. Iar specialistii s-au prinunta cu privire la amplasarea nodului si la avantajele pe care acesta l-ar aduce celor din Ciurila si Salicea.
In [Legatura DN1-A3 in zona Tureni] s-a vorbit despre planuri existente pentru o conexiune a DN1 cu autostrada A3 in zona Tureni si a carierei Sandulesti, dar care este tot in zona Turda, mai exact in nord-vestul orasului si este practic tot o conexiune care ajuta la eliminarea traficului de tranzit din interiorul orasului Turda, autostrada putand sa fie folosita ca si centura de ocolire. Rezulta ca din zona Tureni/Sandulesti si pana la Gilau nu mai este nici un nod intermediar, desi autostrada strabate cateva drumuri judetene, unul dintre acestea chiar ajungand si in municipiul Cluj Napoca (DJ 107R), dar si in zona turistica Baisoara.
Asa ca specialistii au dat ca loc de interes unde s-ar putea preta o conexiune a autostrazii cu un drum local este in apropierea lacurilor din comuna Ciurila, mai exact intre satele Prunis si Sutu, unde autostrada deja supratraverseaza DJ 107R [harta Google aici].
Acestia au descris avantajele si dezavantajele acestei amplasari.
Avantaje:
- conexiune Cluj-A3 mai rapida, pe un drum mai putin aglomerat decat E60 (Cluj-Floresti-Gilau)
- timp intervente ambulanta/SMURD la un potential accident intre Gilau si Turda imbunatatit prin faptul ca nu mai trebuie ocolit prin Gilau (sau Turda)
- posibilitate creere parc logistic in zona Ciurila cu potential economic imens pentru comuna Ciurila (Comuna Ciuria este una dintre cele mai subdezvoltate comune din Zona Metropolitana Cluj – ZMC)
- posibilitate creere zona refugiu/oprire/benzinarie/restaurant/motel/etc in zona Ciurila
- scurtare drum din zona turistica Baisoara cate autostrada (care acum se realizeaza prin Gilau) cu aproximativ 30 km
- costuri reduse la creerea conexiunii deoarece deja exista o supra-traversare a autostrazii peste DJ, este nevoie doar de bretelele de conexiune
Dezavantaje:
- trafic intensificat pe DJ 107R (Cluj-Faget-Salicea-Ciurila-A3) cu posibilitate de a exista si trafic „greu” prin satele Ciurila, Salicea si prin Faget
- costul de constructie a conexiunii
Mitigare dezavantaje:
- Traficul pe DJ 107R se poate limita la un anumit tonaj (ex: 7.5 tone) la intrarea in satul Ciurila dinspre autostrada, si astfel tirurile nu vor putea folosi aceasta conexiune pentru a intra-iesi din Cluj, ci doar pentru a ajunge la presupusul parc logistic din zona Ciurila. Astfel traficul greu va ramane interzis in zona Ciurila-Salicea-Faget/Manastur
- centura ocolitioare pentru portiunea de sat Ciurila care in acest moment este traversata de DJ 107R (necesari doar 600m)
- Realizat in locul unde deja exista o supratraversare, scade costul nodului rutier, fiind necesar doar bretelele de conexiune (supratraversarea este cea mai scumpa componenta a unui nod rutier de acest fel).
Detalii comuna Ciurila [SIDU]:
Este clar ca pe langa zona turistica Baisoara si zona Cluj Napoca, care ar beneficia de o conexiune mai rapida la autostrada, cea mai castigata ar fi comuna Ciurila. Pentru a sublinia cat de important ar fi acest nod pentru comuna Ciurila prezentam mai jos situatia destul de precara in care se afla comuna, in comparatie cu celelalte comune din Zona Metropolitana Cluj [mai multe detalii in SIDU – pag. 94-105].
Situatia somerilor in comuna Ciurila este mai rea decat s-ar putea observa initial din grafic. Aceasta se datoreaza faptului ca graficul nu prezinta valori procentuale ci valori efective, adica aproximativ 70-80 someri pe anul 2015, valoare aproximativ comparativa cu comuna Floresti. Dar daca tinem cont ca in Ciurila sunt in total aproximativ 1450 persoane iar in Floresti aproximativ 22.000, discrepanta devine evidenta.
Situatia somerilor este doar un exemplu, comuna sta la fel de precar si la urmatoarele aspecte (date din 2013) regasindu-se la coada clasamentului comunelor din ZMC:
- lungime conducte apa potabila (partial dezvoltata)
- lungime conducte canalizare (0 km)
- lungime conducte gaz (0 km)
- varsta populatiei (relativ imbatrinita)
- cadre didactice (1)
- cadre medicale (1)
Presupusul parc logistic in zona Ciurila ar aduce un imbold economic in zona si locuri de munca, locuri care ar putea atrage persoanele plecate din comuna, sa se intoarca acasa, aditional rezolvarii problemei somajului. Pozitia aproximativa a presupusului parc (in apropierea nodului rutier de o parte si alta a autostrazii) este in limita a 8 km de la cel mai indepartat sat al comunei, o distanta comparativa cu cea dintre Marasti si Manastur. Bineinteles ca si satele din comunele adiacente ar avea de castigat, in special satele din comuna Savadisla si din comuna Petrestii de Jos.
Ulterior realizarii acestui nod rutier, se va putea asfalta si portiunea de DJ107L de la Lita pana la acest nod, pentru a completa si ultimii 7km de drum neasfaltat de la Baisoara pana la acest nod, astfel existand un acces rapid catre zona turistica Baisoara. In plus, aceste proiecte vor fi un imbold pentru administratia locala si astfel se vor realiza traseele de infrastructura tehnico-edilitara si asfaltare a celor cativa (3-6) km de la satele din jur pana la acest nod.
DE ACEEA SUSŢINEM că cei din Ciurila sunt prost informaţi, iar cu deputatul USR Băltăreţu au discutat numai prostii.