Dar poate nu am înțeles noi ce scrie în acel program și atunci ne cerem scuze… Totuși, există Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, în care se prevede că:
„Se instituie Programul național de cadastru și carte funciară în scopul înregistrării gratuite a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, realizării planului cadastral al imobilelor și deschiderii cărților funciare la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale”.
Ei bine, lucrările din cadrul PNCCF au fost demarate la sfârșitul anului 2015 și sunt programate să se încheie în anul 2023. Până la acel moment, autoritățile intenționează să cadastreze gratuit toate imobilele care lipsesc actualmente din evidențele oficiale.
În total, este vorba de 3.181 de localități vizate de cadastrări, iar până acum lucrările s-au finalizat în doar 37 dintre acestea, potrivit estimărilor recente ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Totodată, 1.764 de sectoare cadastrale figurează ca fiind finalizate în cadrul a 566 de localități. În prezent, se lucrează în 190 de localități. În același timp, autoritățile spun că se lucrează în 15.214 sectoare cadastrale din 1.751 de localități. Informațiile de la ANCPI indică faptul că există sute de localități pentru care s-au semnat contracte de finanțare, lucrările urmând să demareze în perioada următoare.
Potrivit Legii cadastrului și publicității imobiliare, se efectuează:
- măsurători cadastrale;
- activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie;
- activități de informare și conștientizare a publicului;
- dezvoltare și mentenanță a sistemelor informatice;
- conversia cărților funciare și a documentațiilor cadastrale din format analogic în format digital;
- tehnică de calcul și de stocare;
- alte activități ce decurg din derularea PNCCF.
„Toate eforturile de clarificare a proprietăţilor din judeţe, prin cadastrarea gratuită, o să ajute foarte mult în acest demers” – se afirma la demararea acestui ambițios proiect.
Și la ce-i trebuie statului acest ambițios proiect? Simplu:
- se elimina problemele privind identificarea terenurilor :
- se stabilesc exact limitele administrative intre judete.
- statul este interesat sa aiba o oglinda fidela a realitatilor din teren. Daca stii cine este proprietarul, stii pe cine sa impozitezi.
- este important si pentru investitorii care vin in Romania sa se stie cine sunt proprietarii terenurilor
- se va face ordine în domeniul proprietăţilor şi vor fi eliminate problemele care apar la accesarea fondurilor europene
- proiecte de infrastructura mai usor de implementat in vederea exproprierilor
Și atunci, ce anume anunță președintele CJ Cluj, Alin Tișe prin faptul că Consiliul Județean Cluj a încheiat luni, în urma unei proceduri de licitație publică deschisă derulate în acest scop, acordul cadru pentru serviciile topografice și de cadastru privind imobilele din domeniul public și privat al Județului Cluj? Aflăm că au fost achiziționate serviciile de topografie și cadastru pentru înscrierea în evidențele cadastrale și de carte funciară a imobilelor – clădiri, terenuri și drumuri județene aflate în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public sau privat al Județului Cluj, precum și a celorlalte bunuri imobile care urmează să intre în patrimoniului județului Cluj în baza unor hotărâri de consiliu județean sau a altor acte normative.
În baza acordului cadru încheiat cu firma Topo H.A.N.S. Impex SRL din București, pentru o valoare totală de 1.164.735 de lei fără TVA, dar și a analizei la zi a necesarului de servicii cadastrale și de topometrie pentru imobilele aflate în proprietatea județului Cluj, în următorii patru ani vor fi realizate și actualizate toate documentațiile cadastrale necesare înscrierii în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra imobilelor neîntabulate până în acest moment.
Acum, dacă toate acestea se puteau obține gratuit – dar, posibil, procedura era greoaie și consumatoare de timp, nu-i mare scofală dacă CJ Cluj a decis să dea peste un milion de lei unei firme care se va ocupa expres cu toate acestea, nu?
La cum se termină banii guvernamentali, înainte de a ajunge și la noi în județ – și la cum știm noi la Cluj să dăm înapoi, cu dobândă, banii europeni accesați pentru diverse investiții, poate e mai bine așa.
Totuși, ne întrebăm – și sperăm să obținem un răspuns în termenul celor 30 de zile în care știe să comunice Alin Păunel Tișe cu Ziar de Cluj, câte comune din județ au apelat la acest program național? Și câte proiecte ale CJ Cluj sunt depuse în cadrul acestui program național?