Clinica de Neurochirurgie funcționează într-o clădire construită în 1903, mult prea mică pentru fluxul de mii de pacienți anual. Saloanele, sălile de operație și circuitele sunt toate îngrămădite. Holurile sunt atât de înguste încât cu greu un pacient pe targă poate fi introdus în salon fără ca targ să fie lovită de pereți. Șansele extinderii clădirii sunt aproape zero, Comisia de Monumente a respins un proiect mai vechi al conducerii clinicii.
Peste 2.700 de pacienți sunt operați anual la Clinica de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. Rulajul este foarte mare în raport cu numărul de paturi – 58 de paturi normale și 16 la Terapie Intensivă. Clinica nu poate fi extinsă din cauză că imobilul este vechi, este monument istoric și Comisia de Monumente din cadrul Consiliului Județean Cluj nu a dat aprobare.
“Avem un proiect de extindere a clădirii pe care l-am înaintat forurilor competente, am obținut aprobările necesare, dar s-a oprit la Comisia de Monumente pentru că este vorba despre o clădire monument. Raportat la numărul de paturi, avem cel mai mare număr de cazuri operate din această parte a Europei. Avem 2.700 de cazuri operate pe an, ceea ce este enorm. Noi realizăm, în fiecare an, un plus de peste 1,5 milioane lei, în timp ce secții mult mai mari lucrează de ani de zile doar pe deficit. r fi nevoie de o clădire mai mare, ori o extindere ori o altă clădire ca să putem face circuitele necesare și să putem avea o activitate medicală care să ofere cele mai bune condiții pacientului. Și acum facem avem o activitate performantă, suntem printre cei mai buni din sud-estul Europei, dar condițiile pe care noi le oferim ar putea fi mult îmbunătățite. Spațiul de acum, o clădire construită în 1903, și reamenajată succesiv de câteva ori și-a atins limitele capacității”, a declarat profesorul Ștefan Florian, șeful Clinicii de Neurochirurgie.
Din cauza spațiului prea mic și a numărului insuficient de paturi, se crează liste de așteptare.
“Avem un număr insuficient de paturi. De exemplu, acum avem o listă de așteptare pentru pacienți cu tumori cerebrale de peste 90 de pacienți, care ar trebui să ajungă cât mai repede să fie operați. Fiecare dintre colegii mei are liste de așteptare. Noi, fiind secție de urgențe, trebuie să răspundem da pentru cazurile de mare urgență, dar în funcție de gravitatea patologiei se poate aștepta și o lună, o lună și jumătate”, a afirmat Ștefan Florian.
Clinica de Neurochirurgie are nevoie și de aparatură medical, cu toate că în momentul de față există cinci blocuri operatorii, dotate cu aparate moderne.
“Am avea nevoie de sisteme de neuronavigație. În Vest se operează cu aparate RMN intraoperatorii, cu sisteme de navigație moderne. Noi am făcut cerere la Ministerul Sănătății pentru astfel de sisteme. Noi acum avem sistemul de navigație cu ecograf intraoperator. Nu avem un spațiu în care să facem angiografii pentru o patologie care nu se poate trata în Cluj – patologia vasculară ischemică de urgență pentru că nu avem angiograf și nu putem face embolizare în anumite cazuri. În 2001, când am cerut tomograf, am cerut și angiograf, care este necesar pentru toată zona Transilvaniei. Am obținut aprobări de la diverși miniștri ai Sănătății, dar care cum apuca să promită era schimbat. Un angiograf care să fie performant este undeva la 1,5 milioane euro”, a mai spus șeful clinicii.
Dacă s-ar pune problema de reparații și dotări ale clădirii actuale, valoarea lucrărilor a fost estimată la 10 milioane euro.
“Noi nu putem face reparații dacă nu primim fonduri. Consiliul Județean a alocat pentru Sănătate 300.000 lei, pentru toate spitalele. Noi ca să aducem clădirea la standarde corespunzătoare, să fie funcțională și să aibă toate facilitățile unui serviciu modern am avea nevoie de 10 milioane euro. Nu cred că este o sumă exorbitantă pentru că ar cuprinde amenajări, reamenajări interioare, compartimentări, dotări de ultimă oră”, a precizat Ștefan Florian.
Fondurile alocate de Consiliul Județean și de Spitalul Județean sunt insuficiente.
“Ceea ce ne trebuie nouă în mod real este un spațiu mai mare. Avem 74 de paturi acum într-un spațiu care inițial a fost un pavilion de psihiatrie. Aglomerația este foarte mare. În perioada aceea a fost gândit un sistem care să permită tratamentul complet al pacienților neurologici, psihiatrici. În această clădire a fost gândită prima secție de neurochirurgie. Prima mare reparație capitală a fost finalizată în 2001, după ce a început în 1996. În 2008 a fost realizată o nouă reparație și în 2012 am finalizat unul dintre blocurile operatorii. Acum avem cinci săli de operație, toate sunt corespunzătoare astfel încât se poate opera aproape orice în oricare din săli”, a afirmat Florian.