Editorial

Dervișii rotitori de la Guvernare

de Victor Lungu

S-a vrut să se facă ”rotativa” la Guvernare, dar nu s-a mai apucat. Au ieșit profesorii în stradă să strige că mor de foame și că e cazul să li se arate măcar respectul respectării legii aceleia care spune, negru pe alb, că Educației i se alocă 6% din PIB, nu 2,1% cu cât s-a declarat mulțumită madam Deca, pescuită ministru al Educației de sub pulpana Prim Voiajorului Patriei.

Pentru simetria ”foamei” din Educație, trebuie să pomenesc faptul că șefii de sindicat sunt mai împuțiți în funcțiile lor decât Emil Boc în primăria Cluj-Napoca. Unii au peste 20 de ani vechime, au niște salarii lunare de te doare mintea (te și întrebi de unde) și, practic, au asistat impasibili DOUĂ DECENII, la degradarea sistemului de Educație din România fără să sughită, fără să protesteze prea vizibil.

E complacere, e complicitate, cum totul este complicitate în România: ”lasă că merge și așa”, ”lasă-mă să te las”, ”nu cunoști tu pe cineva” șamd.

Tot pentru simetria discuției am și eu câteva întrebări pentru doamna Lucia Cojocaru, de peste două decenii în fruntea sindicaliștilor preuniversitari din Cluj:

  • care este profitul anual al sindicatului? Dacă ne uităm pe bilanțurile contabile de pe mfinante.ro, este unadevărat mister ce se întâmplă cu acest profit.
  • cum poate sindicatul produce pierderi din activități comerciale, când are ditai clădirea aia roșie dată în chirie…?
  • ce se întâmplă de atâția ani cu banii profesorilor din cotizații? Ne-ar bucura să aflăm.
  • de ce a fost zero organizare la miting? De ce nu a adus sindicatul măcar o apă, de ce nu au comunicat cu participanții și s-au dus ei, de ei să vorbească cu premierul Ciucă.
  • cu cât contribuie sindicatul la pierderile salariale ale profesorilor, ținând cont de profitul realizat în anii precedenți?

Sunt întrebări legitime, dar haideți să revenim la ”rotativa” de la guvernare care OSĂ aibă loc. Fie după ce sunt prostiți din profesorii (mă rog, reprezentanții lor, ca de obicei), fie mai spre toamnă, după ce vor fi fiind să fie prostite și celelalte categorii salarial-profesionale care se agită a grevă.

Cum spuneam mai devreme, într-un material de pe Ziar de Cluj, înghesuit de fotografiile publicate de gandul.ro, în care apare făcând ”jocuri de cabană politică” (sforării), preşedintele Consiliului Naţional al PSD Vasile Dîncu a ieșit la vorbit pe tema ”rotativei” la guvernare, să nu se mai întrebe lumea ce căuta împreună cu ”sinistrul” Coldea și ”sulfurosul” Târziu.

Din punctul de vedere al lui ”Domn’ Profesor”, rotativa guvernamentală va avea loc în proporţie de 100%, că, practic, nu există un alt scenariu în care să fie blocat Marcel Ciolacu în a deveni premier. Dîncu a mai declarat că într-o săptămână sau două se va rezolva această problemă – această problemă fiind greva profesorilor din învățământul preuniversitar. Dar urmează greva celor din Sănătate și, deja, pe țeavă este și greva celor de la CFR. Se cam mișcă țara.

Practic și evident, Vasile Dîncu a livrat spațiului public niște bla-bla-bla-uri, titluri de materiale din mass media, punctaj de partid, aka NIMIC. În plus ne-a livrat (atent și preocupat) și banala evidență a evidenței: că lucrurile erau puse la punct pentru schimbarea guvernamentală, dar a intervenit greva din învăţământ. Zău? UDMR habar nu avea dacă mai rămâne sau nu la ciolănelul guvernării, PNL se agăța cu disperare de cerculețul tot mai mic al apei care se scurge la canalizare. Dar lucrurile ”erau puse la punct”. Chiar și Iohannis vroia ca rotativa SĂ SE FACĂ, să fie ”sticlă” – de zici că era Bunul Dumnezeu comandând ”Lumină”.

Dar, io-te, SRI nu știa, su nu vroia să livreze, informația că ”se mișcă țara”,că sunt nemulțumiri și tensiuni sociale majore. Că Maior e prea prins ca, prin adoptarea Legilor ”Big Prother”, să se reîntoarcă la șantajul cel de toate zilele prin care Justiția e făcută ghiocel la picioarele ”serviciilor”, iar ce se-ntâmplă altceva în Patrie e nesemnificativ.

Deocamdată, susțin toți, după ce le-a aruncat pisica moartă-n brațr Marcel Ciolacu, prioritatea o reprezintă stingerea conflictului social generat de greva profesorilor.

Ei speră să ”o rezolve”– în maxim 2 săptămâni, și să facă ”rotativa” la sfârșitul lunii iunie. Dar dacă se mișcă și alte plăci social-profesional-tectonice, ei zic că o amână mai spre toamnă.

Așa că, până atunci, fiecare-și renegociază firmiturile de ciolan. ”Tractoriștii” PNL cu ”chelnerii” PSD dacă trag un tun ”ceterașilor” de la UDMR și nu le mai plătesc prestația de până acum.

Dacă se rezolvă tensiunile sociale rapid și cei de la PNl își schimbă chiloții cu cei de la PSD, ”rotativa” va fi fără sincope majore. Dacă se amână către toamnă, atunci asta va duce la creșterea suspiciunilor în Coaliție și la apariția de tensiuni în fiecare din marile partide.

În discuțiile despre ”rotativă” nimeni nu prea s-a mai gândit la ”baronii” locali ai partidelor – toți au impresia că aceștia nu mai există, dacă nu mai e campanie de presă împotriva lor. Ei există, își fac mendrele în continuare și sunt cu atât mai importanți cu cât anul 2024 și voturile din coșulețul partidelor de ei depind.

Ori, funcție de interese, o parte dintre acești baroni locali insistă pe lângă Ciolacu să preia cât mai repede guvernarea, chiar dacă sunt probleme sociale, o altă parte simte cum i se poate scurge finanțarea a diverse proiecte printre degete și se simt destul de confortabil cu situația rămânerii lui Ciucă la cârma guvernului. Nasol e că poate-s mai mulți cei care văd dincolo de bani modul absolut spectaculos în care PNL se duce de-a berbeleacu după PNȚCD, de-o să ajungă, în curând, să se certe pe cheia de la sediu și pe ștampilă.

E aproape de râs, dar majoritatea baronilor locali ai PNL au luat la cunoștință despre amânarea rocadei din mass media.

Apropiații lui Ciucă (a se citi sinecuriștii și cei care depind de banii pompați de la buget în proiectele lor), au impresia că partidul poate deține șefia Guvernului oricât e nevoie, inclusiv până la un prim test electoral.

Cum ziceam, sunt cei care se agață de ultimul cerculeț al apei care se scurge la canalizare. Oricum, după ei, Potopul!

Și sunt cei care au mai trăit astfel de prăbușiri (PDL al PNL) și care vor ca PSD să preia șefia Executivul, apoi PNL să întoarcă armele la ca la 23 august, și să treacă în Opoziție, sperând că românii, uituci cum sunt, vor uita muia luată din măcar din 2019 încoace (cu trei guverne ale lui Ciolannis) și că o vor transfera către PSD.

Doar așa mai poate fi UDMR atractiv și ar explica de ce, preventiv, cei din PSD și-l mai doresc la guvernare.

Dar…

Că există un dar: pozele cu Dîncu, Coldea și Târziu, care s-au întâlnit, ca din întâmplare, în curte la o șaormerie cu mâncare tradițională româneacă (nu e așa, domnule rrrromân verrrrrde Claudiu Târziu?).

Am putea vorbi despre Capra, Lupul și cu Varza care tatonează cum să-și împartă barca, fără să se canibalizeze electoral.

AUR este (mulțumim PNL! Mulțumim Klaun Ciolannis!), al doilea partid în opțiunea de vot a românilor (nu e  primul partid de săltați mintal care ajunge la astfel de scoruri). Spălat, curățat, parfumat, cu unghiuțele tăiate și batistuță curată în mână (se ocupă domn’ Diriginte Coldea), poate fi o bună partidă la guvernare, dacă ”defectează” PNL. Atunci UDMR poate lua șutul în cur necesar pe calculul PSD că ar mai rupe prin patrrriotism de bâlci (nu mâncăm făină de greieri!), ceva din electoratul AUR.

Chestia cu ruptul de electorat e mai viabilă decât chestia cu adusul unui partid extremist la guvernare – dar încă o pisică moartă arătată la gardul PNL, nu strică. Nici să o vadă UDMR care ar mai putea coborî din pretenții.

Ca simplă speculație, e mai credibilă varianta prezidențialelor pe care ar putea să le câștige Marcel Ciolacu pe principiul”răului cel mai mic” – demonstrat în 2000 la ”finala” dintre Iliescu și Vadim Tudor.

Chit că putem asista la situația în care lumea să se fi săturat de ”răul cel mic” și să vrea să vadă cum arată cu ”răul mare”. Care ”rău”, oricum e indivizibil. Că produce rău, logic.

Așa că, pentru a nu fi surprize, UDMR, curva credincioasă a fiecărei guvernări din 1994 încoace, este câștigătoarea etapei.

V-am mai zis: banii vorbesc. Iar acum vorbim despre banii ”Dezvoltării” despre care se știe deja cum s-au împărțit. Fiecare știe ce primește din ”Anghel Saligny“ și din PNDL, miza adevărată fiind acum aprobările proiectelor care sunt la Compania Națională de Investiții.

UDMR a fot cuminte, UDMR va primi banii pe noptieră.

Exit mobile version