Legea care reglementează meseria de avocat s-a aflat azi pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor primind votul final în plen, dupa ce a fost întoarsă la comisia juridică de mai multe ori. Ne-am fi așteptat din partea parlavramentarilor de meserie avocați să dea dovadă de bun simț și de respect față de Constituție care proclamă că numeni nu este mai presus de lege și toată lumea esre egală în fața acesteia. Dar, după intervenția în plen a șparlamentarului clujean din partea UDMR Mate Andras Levente (individ condamnat definitiv și irevocabil pentru probleme de incompatibiltate), au fost respinse modificările aduse de comisie prin care practic s-ar fi eliminat superimunitatea avocaților. Normal, Mate Andras Levente și-a pregătit superimunitate și pentru după viața de parlavramentar, el nemairegăsindu-se pe listele din iarnă ale UDMR Cluj din cauza problemelor sale de incompatibilitate.
În opinia lui Mate Andras Levente, unul dintre inițiatorii superimunității, dacă avocații ar fi lipsiți de superimunitate, acest lucru ar constitui „un atentat asupra dreptului la apărare”.
„Deci stimați colegi, atunci când un client merge la un avocat sunt anumite aspecte confidențiale care nu trebuie să ajungă la partea adversă. Într-un proces penal partea adversă e procurorul, de partea cealaltă este apărerea – ce se va întâmpla cu dreptul la apărare atunci când un procuror va interpreta în mod abuziv acest articol? Îți confisc telefonul pentru că ai mesaje înscrise, îți confisc hardul computerului, oare cetățeanul va avea asigurat dreptul la apărare, sau încălcăm din nou tratatul CEDO referitor la dreptul la un proces echitabil? Astăzi am facut un atentat nu împotriva avocatului, ci împotriva dreptului la apărare” a spus Mate Andras în plenul Camerei Deputaților, conform hotnews.ro.
Deocamdată nu este clar ce se va întâmpla cu legea, întrucât aceasta este organică și este nevoie de 177 de voturi „pentru” la votul final. Ori, deși există 355 de deputați-parlavramentari, doar 54 și-au exercitat votul: 30 au fost „împotriva” raportului comisiei și 24 „pentru”.
Îi reamintim incompatibilului și vajnicului atacator al instituției Agenției Naționale de Integritate, Mate Andras Levente, că există deja o decizie CEDO, din iunie 2016, care desființează super-imunitatea parlamentarilor-avocați, așa că să nu mai insiste cu minciuna.
Potrivit AFP, în 16 iunie 2016, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că justiția poate utiliza interceptările telefonice dintre un avocat și clientul sau pentru anchetarea avocatului, dar nu și a clientului său. CEDO a fost sesizată de doi avocați francezi, Jean-Pierre Versini-Campinchi și Tania Crasnianski, care au invocat o încălcare a secretului profesional în cadrul dosarului Buffalo Grill, un lanț francez de restaurante suspectat că a importat carne de vită britanică în perioada embargoului impus din cauza bolii vacii nebune. Cei doi avocați contestau folosirea de către justitție a interceptărilor conversațiilor cu clientul lor, președintele Buffalo Grill, Christian Picart. Aceste interceptări au ridicat suspiciunea că avocații au încălcat secretul profesional și ar putea fi vinovați de ultragiu la adresa unui magistrat. Sesizată, Curtea franceză de casație a autorizat această abatere de la principiul confidențialității discuțiilor între un acuzat și avocatul său, în condițiile în care avocatul poate fi vinovat de o infracțiune, chiar și străină anchetei în curs. Aceeași jurisprudență a permis justiției franceze să valideze, în martie 2015, legalitatea interceptărilor dintre Nicolas Sarkozy și avocatul sau Thierry Herzog, acuzat, alături de fostul șef de stat, de coruperea unui magistrat. CEDO a aprobat, în 16 iunie a.c., această abordare, stabilind că se poate eluda secretul profesional al avocaților atunci când conținutul interceptărilor „este de natură să stârnească suspiciunea participării chiar a avocatului la o infracțiune”. CEDO a afirmat de asemenea că este important „ca drepturile la apărare ale clientului să nu fie alterate, respectiv ca afirmațiile sale transcrise să nu fie folosite împotriva sa în procedura al cărei obiect este”.
De remarcat că inițiatorii proiectului de lege sunt, majoritatea, parlamentari-avocati care, după paradisuri fiscale, vor să înființeze paradisuri infracționale:
Boboc Cătălin – senator PNL; Chelaru Ioan – senator PSD (avocat); Chiuariu Tudor-Alexandru – senator PNL (avocat); Corlățean Titus – senator PSD; Donțu Ovidiu-Liviu – senator PSD (avocat); Federovici Doina-Elena – senator PSD; Jipa Florina-Ruxandra – senator UNPR (fost avocat); Miron Vasilica-Steliana – senator PNL (avocat); Nicolae Șerban – senator PSD (avocat); Nicula Vasile-Cosmin – senator PSD; Pataki Csaba – senator UDMR; Popa Nicolae-Vlad – senator PD-L (avocat); Șova Dan-Coman – senator PSD (avocat); Tișe Alin-Păunel – senator PD-L (avocat); Adam Luminița-Pachel – deputat PP-DD (avocat); Bărbulescu Daniel-Ionuț – deputat PSD (avocat); Cătăniciu Steluța-Gustica – deputat Independent (avocat); Cseke Attila-Zoltan – deputat UDMR; Emacu Gheorghe – deputat UNPR; Fenechiu Cătălin-Daniel – deputat PP-DD (avocat); Florea Daniel – deputat PSD (avocat); Ionescu Aurelian – deputat PC (avocat); Iordache Florin – deputat PSD (avocat); Manolache Marius – deputat PSD (avocat); Mate Andras-Levente – deputat UDMR (avocat); Nicolicea Eugen – deputat UNPR; Pâslaru Florin-Costin – deputat PSD; Podașcă Gabriela-Maria – deputat PSD; Popa Radu Mihai – deputat PP-DD; Stragea Sorin Constantin – deputat PSD