Trecerea fostului depozit de deșeuri de la Pata Rât în domeniul public al județului Cluj a fost aprobată joi prin votul consilierilor județeni.
Groapa de gunoi de la Pata Rât, despre care președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, susținea că a fost închisă la finalul anului trecut, a trecut în domeniul public al județului Cluj.
La inițiativa președintelui CJ Cluj a fost introdus și un amendament, prin care se încheie protocolul cu municipiul Cluj-Napoca pentru stabilirea măsurilor privind reglementarea modului de folosință a terenului de 184.377 mp și a bunurilor rezultate la depozitul închis.
„Propun un amendament la acest proiect.
Rampele neconforme din județ sunt închise în acest an, iar potrivit legii aceste rampe trebuie să intre în domeniul public al județului, după care trebuie predate în domeniul public al primăriilor pe raza cărora sunt realizate.
Deci se impune să adăugăm un articol în hotărâre prin care să prevedem odată cu trecerea rampei în domeniul public al județului și protocolul prin care îl vom preda apoi către municipiul Cluj-Napoca, protocol pentru reglementarea modului de folosință a terenului de 184.377 mp și a bunurilor rezultate ca urmare a lucrărilor la acest depozit închis. Practic vorbim de 18 hectare cu o cantitate uriașă de gunoaie pe care am reușit să le închidem”, a declarat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.
După cum a declarat acesta, prima celulă a CMID a fost deja predată către Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj.
„Este una din cele mai importante realizări din acest mandat, e cel mai mare proiect al județului, peste 77 milioane de euro, e un proiect cu care toți cei care l-ați susținut vă puteți mândri.
Începând din momentul predării, Clujul are soluția de a depozita ecologic pentru următorii 20 de ani.
Asta va înseamna o reducere a prețului de depozitare a deşeurilor, faţă de depozitarea în alte judeţe”, a adăugat Tișe.
Preţul de colectare în toate localităţile judeţului va fi stabilit prin licitaţii care sunt în curs de desfăşurare de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan Cluj.
„Acum, rampa Primăriei a ajuns la 75% și autorizația de mediu nu mai permitea depozitatea acolo, iar la CMID punem la dispozitia localităților din județ acest depozit ecologic.
RADP-ul este operatorul provizoriu și cred că într-o lună și jumătate ar putea încheia negocierile cu operatorii din localitățile județului.
Noi am negociat la 169 de lei per tonă de gunoi pentru depozitare.
În paralel, ADI Metropolitan continuă licitația pentru operatori, județul fiind împărțit pe 3 loturi”, a adăugat Alin Tișe.
Astfel, deși în decembrie anul trecut președintele CJ Cluj anunța închiderea rampei neconforme de deșeuri de la Pata Rât, prin formularea „Pata Rât este istorie”, de fapt procedurile legale pentru acest demers au fost îndeplinite abia în mai 2020, în plină perioadă de pandemie.
CITEȘTE ȘI: În direct, din groapa de gunoi a Clujului: „Pata Rât nu e istorie! Din păcate, istoria se REPETĂ” VIDEO
Conform conducerii Consiliului Județean Cluj, operaționalizarea primei și singurei celule de prelucrare a deșeurilor, din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, un proiect început în anul 2011 de aceeași conducere a administrației județene, va însemna o reducere a prețului la depozitarea deșeurilor, însă acest aspect nu înseamnă în mod direct și o diminuare a tarifului plătit de clujeni pentru serviciile de salubritate.
Problemele legate de avizul de mediu, pe care Agenția pentru Protecția Mediului Cluj îl putea acorda pentru operaționalizarea întregului proiect, nu doar pentru o singură celulă, nu par să fi reprezentat un impediment pentru administrația liberală a Clujului de a declara momentul de joi drept unul însemnat pentru județ.
Și primarul Emil Boc s-a arătat mulțumit de reușita finului său de la Consiliul Județean Cluj, Alin Păunel Tișe, recunoscând printre rânduri că acest proiect, împreună cu depozitarea gunoaielor din Cluj în alte județe, a reprezentat de-a lungul timpului o acțiune administrativă dusă la limită:
„Cum să nu fie bine? Trecem într-o altă etapă, în care nu mai suntem nevoiți să căutăm la Oradea, Satu Mare, Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureș sau alte părți pe unde ne-am plimbat cu gunoaiele Clujului pe drumurile țării. A fost o soluție dramatică, să nu rămână oamenii cu gunoaiele în stradă. Atunci mi-au apărut mulți peri albi, erau situații când trebuia să rezolvi în câteva zile, când aveam 400 de tone de gunoaie zilnic. Toată lumea ne închisese ușa în nas, nu se poate, nu se poate, caută soluție, primar!”, a recunoscut Emil Boc, într-o intervenție telefonică la o emisiune radio, citat de monitorulcj.ro
„Am reușit atunci cu primarul din Oradea, domnul Ilie Bolojan, pentru că și-a asumat personal, în condițiile legii, să primească gunoaiele noastre timp de două luni. Altfel, nu aveam nicio soluție, eram în riscul să ajungem ca la Napoli, să ajungem cu gunoaiele în stradă. Am reușit să ducem situația sub control, apoi am obținut avizarea rampei noastre”, a mai adăugat edilul.
Cât despre deschiderea primei celule ecologice de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), Emil Boc spune că „știe că au procedat ca la carte”, primindu-se aviz de la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență „pentru ce se întâmplă acum”.
„Când se termină toate celulele, pentru a emite autorizația integrată… până atunci, pentru ceea ce există și funcționează, există cadru legal”, este de părere Emil Boc.
Cca 182.080 mp din terenurile pe care este amplasată fosta groapa de gunoi aparțin municipiului Cluj-Napoca.