In vizor

Decidenții politici ai Clujului sunt vinovați pentru dezastrul ecologic de la Pata Rât. Ce altceva mai ascund?

Da, politica făcută de către politicieni este de vină pentru nerezolvarea problemelor administrative ale unui județ. Așa s-a ajuns în situația actuală în care problema ecologică de la Pata Rât, ignorată cu bună știință de către decidenții politici ai Clujului, distruge sănătatea oamenilor, pune în pericol orașul și vecinătățile.

Știați că odată și-odată alunecarea de teren se va produce

Rampa de gunoi de langă Cluj a fost înființată în 1974, pe un ”teren natural în pantă și neamenajat” și cu o ”înclinație de 10-15 la sută față de pârâul Zăpodie”, spune raportul experților desemnați să găsească în 2017 cauzele pentru plecarea la vale a unui munte de gunoi înalt de 20 de metri și întins pe ”numai” 18 hectare. Documentul citat arată că extinderea, an după an, a depozitului de deșeuri a însemnat accentuarea pericolului de alunecare existent încă din primul moment, aspect ignorat atâția ani de toți conducătorii autorităților locale sau județene.

Știți, este groapa de gunoi a Clujului, oraș de cinci stele, județ devenit otravă și accident de mediu ”în așteptare” pentru locuitorii săi.

Investigațiile geotehnice realizate de către experți indică faptul că terenul de la baza depozitului este constituit din ”mâluri sau argile plastic moi-plastic consistente”, pe o adâncime de unu până la șapte metri. O bază extrem de slabă pentru susținerea cantităților uriașe de deșeuri aruncate de-a lungul timpului aici.

Pânza freactică și levigatul

Forajele realizate de către experți, ca parte din analiza situației actuale de la Pata Rât indică prezența levigatului la o adâncime de trei metri sub depozitul de deșeuri, exact în zona centrală și de sud-est a muntelui de gunoi. ”Prezența levigatului care se scurge spre baza depozitului constituie factor de antrenare și de instabilitate pentru materialul depozitului (deșeuri), factor care grăbește alunecarea”, se arată în Raport.

Nici depozitul ”nou” RADP, situat în amonte, nu stă mai bine. Pe de-o parte pentru că situarea lui accentuează instabilitatea întregii zone, pe de altă parte pentru că potrivit aceluiași document, este prezentă aici ”apă sub presiune”, strat de apă care descarcă sub formă de izvoare și, din nou, favorizează alunecarea. Aceste izvoare sunt considerate încă o cauză pentru curgerea permanentă de levigat de la baza depozitului.

Cauzele problemelor nu se opresc aici. Lucrările de relocare a depozitului și restrângerea lui într-o suprafață cadastrată mai mică, de la 22 la 18 hectare, a însemnat automat și încărcarea suplimentară cu pânăla zece tone de gunoi pe fiecare metru pătrat de teren. Tot aceste lucrări au făcut ca gunoiul să devină afânat, traseele de scurgere vechi, din precipitații, au fost reactivate, iar de aici până la dezastru nu mai e decât un pas.

ÎN PLUS, ATRAGEM ATENȚIA că avem de a face cu o problemă de Geometrie de clasa a VII-a: panta e maximum posibil înclinată, baza s-a dezvoltat cât are voie conform legilor fizicii (singurele neîncălcate până acum), iar conul e aproape de completare. Dacă tai un triunghi la jumătate, partea de sus e numai un sfert din tot volumul. Ori la rampa RADP Cluj-Napoca este deja peste jumătate din înălțime plin. Deci pe rampa municipiului Cluj-Napoca se mai pot depozita capacități de maxim 15-20%!

Matematica nu minte cum știu să mintă politicienii! Este clar că ce se declară public cu privire la capacitățile de stocare de la Rampa RADP de la Pata-Rât nu coincide cu realitatea. Și este clar că undeva la Garda de Mediu Cluj cineva ne cam minte.

Să ne amintim de discuția dintre Emil Boc și ministrul Mediului, Grațiela Iordace, avută la începutul lunii octombrie:

Gavrilescu: Ştiţi că vă expiră acum capacitatea?

Boc: Suntem aproape.

Gavrilescu: În câteva luni nu mai aveţi unde să duceţi. Şi depozitul temporar se închide.

Boc: De aceea, suntem şi noi interesaţi să termine prima celulă pentru că şi noi suntem dependenţi de prima celulă.

Și despre cum, fix a doua zi s-a rezolvat “problema” printr-un incendiu devastator. Care incendiu a fost picătura care a umplut paharul de levigat – imediat după stingerea acestuia au început să devină vizibile problemele de acolo, Muntele de Nesimțire luând-o la vale.

Considerăm că ar putea și procurorii să pună mâna pe cartea de Geometrie de clasa a VII-a și să facă un cubaj în zonă, apoi să treacă pe la Garda de Mediu Cluj și să-i întrebe pe ce anume se bazează când declară că se mai poate depozita mult și bine pe Rampa RADP Cluj-Napoca.

Căci, vorba lui Szakats Istvan: „Degeaba avem autorizație de mediu pe rampa „temporară” până în 2020. Degeaba suntem acum cică la „42%” din capacitate. Muntele ăla nu-l mai dublezi în volum fără să-i extinzi aria. Și atunci începem să vorbim de autorizații? De stații temporar-temporare?”

BONUS calcul elementar. Scuze, dar iar nu e cu vești bune.

Studiul recomandă relocarea materialului în exces de pe muntele de gunoi. Despre ce cantitate vorbim?

Excesul e 4 hectare de gunoi cu o medie de un metru grosime (și e mai mult). Asta înseamnă 40.000 metri cubi de material de mutat.

Asta înseamnă 5000 mașini de 16 tone (8mc fiecare).

Dacă se duc zilnic 50 mașini, asta înseamnă 100 zile de lucru, adică trei luni jumate de muncă non-stop. Că ninge, că plouă, că-i Crăciun, că-i Revelion. Și și așa ne apucă luna martie.

Timp în care vin trei anotimpuri ploioase. Cu îngheț și zăpezi.

Și între timp ar mai trebui să lucrezi și la Marele Zid și la Marea Baltă.

Care înseamnă că e una să scrii, alta să declari la presă că gata faci, și alta că de făcut nici vorbă.

Măcar să nu ne prostim.”

Nămolul face bine… dar nu depozitului de deșeuri

Depozitarea nămolului de la stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca, descărcat de către Compania de Apă Someș în perioada 2006-2010 la depozitul ”neconform” de la Pata Rât este reținut de experți drept factor favorizant al aceleiași alunecări. În documentul citat, se estimează că sunt peste 80.000 de tone din ”nămolul curgător identificat (…) care are o grosime de unu până la șase metri și care s-a comportat ca lubirifant, mărind instabilitatea și în final producând alunecarea”. Avem o bănuială că o mare parte din acest nămol provine de la lucrările de „neutralizare” a deșeurilor din zona Turda – Câmpia Turzii de pe traseul Autostrăzii Transilvania. Vom verifica.

Vrei să îngropi o problemă, faci ședințe peste ședințe și înființezi comitete și comiții

Într-o ședință de la finalul lunii octombrie, conducerea Consiliului Județean susținea instalarea unei stații de osmoză inversă, ce urma să fie amplasată pe terenul de la Pata Rât, ca soluție pentru reducerea efectelor poluării. Președintele CJ Alin Tișe, a renunțat la această variantă, după numai câteva zile.

În cursul zilei de luni, 6 noiembrie, reprezentanții Apelor Române Cluj (ABAST) au declarat pentru Ziar de Cluj că în câteva zile, Consiliul Județean trebuie să prezinte soluții pentru reducerea poluării de la Pata Rât și pentru a preveni un adevărat și extrem de grav (dacă se poate mai rău de atât), accident ecologic în zonă.

Afectată acum este toată zona. De la muntele de gunoi care alunecă și este de neoprit, până la infrastructura rutieră și evident poluarea cursurilor de apă. Valea Zăpodie, obturată de alunecarea de deșeuri, a cărei vegetație oprește deocamdata curgerile de levigat până să ajungă în râul Someș.

Erau cunoscute dimensiunile problemelor de la Pata Rât? Da. Se putea interveni până acum? Cu siguranță. Mai au dreptul autoritățile să se ascundă după artificii și scuze de ordin politic și birocratic? Categoric nu.

Vom reveni.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *