Emil Boc l-a scos la comunicare pe Dan Tarcea, în mediul călduţ al spaţiului publicitar unde să nu i se pună întrebări deranjante. Acesta ne comunică că Primăria a lansat, la finalul săptămânii trecute, licitația pentru proiectarea și execuția primului tronson din centura ocolitoare a Clujului, tronson cu o lungime de 2 km.
„Este primul tronson de centură metropolitană pe care l-am lansat, cu o valoare de 20,7 de milioane de euro”.
OSĂ se vadă, în curând, şi în SICAP.
Am aflat şi că „acest drum de legătură va face mai facil accesul și la Spitalul Regional de Urgență Cluj”, care nu există, din 2007, decât în declaraţii.
Ne-am amuzat cum Tarcea l-a citat pe Bilbo din „Hobbitul”: „Fiecare drum începe cu primul pas.”
Doar că, spre deosebire de personajul lui Tolkien, hobbiţii noştri din administraţia publică locală au făcut acest prim pas din vorbe acum multă vreme şi tare ne e frică că vom rămâne la stadiul de OSĂ. Deşi, sună tentant să faci 2 kilometri de drum cu 20,7 milioane de euro, pe foamea asta şi în strâmtorarea bugetară a bugetului Clujului napoc.
În rest, despre vorbe, să recitim o declaraţie a exprimarului Floreştiului (pe atunci colegul lui Dan Tarcea, nu al lui Emil Boc:
”Autostrada urbană este un proiect care datează din 2008. Au venit cei de la IPTANA la noi și ne-au spus că vor să facă o legătură între autostradă si faimoasa centură a lui Boc care alunecă, cea de la Dezmir. Cei de la IPTANA mi-au cerut să le dau lista cu proprietarii din zona pe unde urma să treacă acea lucrare. Conform proiectului, drumul rapid urcă pe deal, pe partea de nord a Floreștiului, pe la poligonul militar și ajunge în Grigorescu cu o ieșire pe Donath și un alt drum de trafic greu spre Baciu.
Spre sud ar fi urmat o lucrare pe piloni, care să treacă peste Muzeul Apei și să vină în partea de sud a Floreștiului. Ar fi trebuit apoi să treacă peste Valea Gârbăului și Sfântul Ion și să aibă mai multe puncte de legătură în Cluj-Napoca: pe strada Câmpului, Calea Turzii, Gheorgheni și să ajungă la centura de la Dezmir. Ăsta era proiectul, dar nu știu ce s-a mai întâmplat cu el”, a declarat primarul din Florești, Horia Șulea.
Ex-edilul considera că drumul rapid de la Autostrada Transilvania până în Cluj-Napoca ar fi un proiect bun, dar mult prea costisitor, pentru a fi suportat de la bugetul Clujului sau al Floreștiului.
”În opinia mea se impune această șosea rapidă, pentru că Autostrada Transilvania trebuie legată cumva de oraș, dar investiția oricât ar fi de benefică nu poate fi suportată de la bugetele locale, fiind prea mare și trebuie implicată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România”, a mai spus primarul Horia Șulea.
În ianuarie 2022, Primăria Cluj-Napoca a aprobat „Planul de Mobilitate Urbană”, „un document strategic care va avea impact asupra întregii zone metropolitane”. Acolo figura și un nou drum de legătură între Florești și municipiu, care urma oarecum traseul fostei propuneri de centură Sud a Floreștiului.
Doar că lipsește legătura între str. Valea Gârbăului și Drumul Sfântul Ioan, care se realizează şi în prezent printr-un drum pietruit.
În video, aveţi o filmare aeriană a celor de la Pro Infrastructură cu viitorul traseu al Centurii Metropolitane:
Prin urmare ar fi multe întebări de pus, iar răspunsurile s-ar putea să nu poată fi date.
Dar cea mai dureroasă întrebare este: de ce au fost numai vorbe timp de un deceniu?
Păi, marile proiecte de investiții au fost promise în prea multe campanii electorale, iar când, în sfârşit, pentru credibilitate, au fost nevoiţi să şi muncească, au dat de obstacole. De ani de zile ni se promit: centură metropolitană, mai nou, metrou, tren metropolitan, pasaje supra şi subterane, spitale construite de la zero – totul suna frumos şi luminos. Viitorul OSĂ fie.
Dar acum, că şi-au „suflecat mânecile” să se apuce de treabă, că nu se mai poate aşa, vede lumea că „regele e gol”, din senin, din iarbă verde au apărut problemele care pot amâna câțiva ani buni demararea proiectelor. Fie că vorbim de probleme tehnice, juridice cu licitații amânate, suspendate sau fără ofertanți, sau de finanțare lipsă, pentru fiecare proiect s-a identificat câte un obstacol, câte un impediment – aşa că s-ar putea să ne trezim că prezentul OSĂ vină cândva în viitorul luminos al omenirii. Că la fel ca cei născuţi pe când se promitea prima centură ocolitoare a Clujului napoc şi au devenit majori în trafic, şi pe noi are să ne îngroape metroul, Someşul navigabil, centura metropolitană şamd.