Analiza

De ce se inundă Clujul la fiecare ploaie? Probleme și soluții reale pe termen mediu și lung

De fiecare dată când plouă, Clujul devine Veneția Transilvaniei. Străzile, mai ales cele nou reabilitate, devin adevărate lacuri de acumulare, iar canalizările se transformă în fântâni arteziene, care îngreunează sau blochează complet traficul rutier, zone întregi devenind navigabile. 

Conform reprezentantului Companiei de Apă Someș, Lucian Croitoru, soluții pe termen scurt nu există, vina pentru inundații fiind deopotrivă a oamenilor și a Primăriei. A cetățenilor, pentru că, contrar avizelor celor de la Compania de Apă, continuă să își lege burlanele în sistemul de canalizare al Clujului, refuzând să realizeze lucrări pentru înmagazinarea și refolosirea apei pluviale în gospodărie, lucrări care ar reduce cantitatea de apă meteorică din sistemul public de canalizare, iar a Primăriei, pentru că nu ia măsuri pentru amenajarea de spații verzi complexe, care, de asemenea, ar reduce cantitatea de apă pluvială care ajunge în sistemul de canalizare. 

În plus, dacă recipientele de preluare a apei și canalizarea sunt ale Companiei de Apă Someș, sistemul de rigole și de dirijare a apelor de ploaie aparține Primăriei, iar rigolele se înfundă frecvent cu materiale vegetale, noroi, pietriș și bolovani, toate fiind aduse de ape de pe zonele neamenajate de către municipalitate, de pe străzile neasfaltate, care încă mai există în orașul nostru de 5 stele căzătoare. 


Stabilirea de noi normative de proiectare în construcții, care să impună adoptarea unor soluții pentru înmagazinarea și reutilizarea unei anumite cantități din apele pluviale, sunt de asemenea necesare și urgente, în condițiile schimbărilor climaterice care nu ne vor feri nici pe viitor de ploi torențiale. 

Soluții există, însă este nevoie de voință politică și administrativă, de investiții majore și complexe și, nu în ultimul rând, și de bunăvoința cetățenilor, care, la rândul lor, trebuie să ia măsurile de prevenție care țin de propria gospodărie. Sigur că există și costuri, însă înmagazinarea și refolosirea apelor pluviale în cadrul gospodăriei prezintă și avantaje, iar costurile pot fi amortizate în timp prin reducerea costului de pe factura de apă-canal (pentru „canal-meteo”).

Împreună, Primăria și cetățenii ar putea reduce efectele dezastruoase ale ploilor diluviene care inundă străzile și casele clujenilor. De putut, se poate. Doar să se și vrea.

De ce se inundă Clujul la fiecare ploaie?

În data de 14 iunie, reprezentantul Companiei de Apă Someș, domnul Lucian Croitoru, a explicat pentru Ziar de Cluj:

„Atât recipientele de preluare a apei cât şi canalizarea sunt ale noastre. Sistemul de rigole şi de dirijare a apelor de ploaie spre acei recipienţi este al Primăriei. 

Oriunde vedeţi rigole deschise, acele grătare care sunt pe unele străzi care fac parte din sistemul deschis de preluare a apei, rigola de pe Frunzişului, varianta Zorilor – Mănăştur, toate acestea sunt sisteme de preluare a apelor pluviale. Ele fac parte din arhitectură drumului şi intră în administraţia autorităţilor locale. 

Noi suntem cu canalizarea. Mai mult de 88% din canalizarea Clujului este destinată preluării apelor uzate menajere. În caz de ploi torenţiale poate fi depăşită capacitatea de preluare a acestei canalizări. Nicio canalizare din lume, din niciun oraş, nu este proiectată să preia şi ape de ploaie, mai ales la debite torenţiale.

Din păcate, toate casele, toate instituţiile au burlanele legate în canalizarea menajeră a oraşului, contrar tuturor avizelor pe care noi le-am dat, inclusiv pentru construcţiile noi. Prin avizele noastre se interzice legarea burlanelor în canalizarea menajeră, dar toţi o fac.” 

Modul de calcul al preluării apelor meteorice

În explicaţiile modului de calcul al preluării apelor meteorice, de pe site-ul Companiei de Apă Someş S.A., este prevăzut faptul că „cantitatea de apă meteorică preluată la reţeaua de canalizare se determina prin înmulţirea cantităţii de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară facturării, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, dovedite de fiecare utilizator şi cu coeficienții de scurgere recomandaţi de SR EN 1846–2:2006. 

Suprafaţă totală construită şi neconstruita luată în calcul este cea dovedită de clienţi de regulă prin extrasul CF prezentat la încheierea contractului. 
Extrasul CF dovedeşte întreagă suprafaţă a proprietăţii, deci inclusiv grădini, curţi cu iarbă sau pământ etc., şi, în consecinţă, şi aceste părţi ale proprietăţii trebuie luate în considerare la calculul «canal-meteo». Nu există nici o prevedere normativă care să permită reducerea cantităţii de canal-meteo prin neluarea în considerare a curţilor, grădinilor etc.” 

Probleme și soluții pe termen mediu și lung

L-am întrebat pe domnul Lucian Croitoru, manager Comunicare&Clienți în cadrul Companiei de Apă Someș, dacă cantitatea de apă meteorică preluată la rețeaua de canalizare se determină prin înmulțirea cantitaţii de apa meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară facturării, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, iar suprafața totală construită și neconstruită luată în calcul este cea devedită de clienți prin extrasul CF, care dovedește întreaga suprafață a proprietății, inclusiv grădini, curți cu iarbă sau pământ etc., dar în același timp acesta afirmă că toate casele, toate instituțiile au burlanele legate în canalizarea menajeră a orașului, contrar tuturor avizelor pe care Compania le-a dat, inclusiv pentru construcțiile noi, iar prin avizele Companiei se interzice legarea burlanelor în canalizarea menajeră, unde ar trebui să își lege proprietarii burlanele?

Există o altă canalizare disponibilă, în afara canalizării menajere publice a Clujului? Dacă proprietarii nu își leagă burlanele la canalizare, iar apa se scurge direct în curți, aceasta nu ajunge, în final, tot în canalizare, ea fiind plătită deja ca atare prin regulamentul de calcul al facturării apei meteorice?

Ce soluții propune Compania de Apă Someș pentru rezolvarea acestei probleme a apelor pluviale care, prin debitele lor, care depășesc capacitatea pe care o poate prelua canalizarea, inundă străzile orașului?

Reprezentantul Companiei de Apă Someș ne-a răspuns, cu maximă promptitudine, că, „da, Compania atenţionează prin avizele de racordare, de mulţi ani, împotriva legării deversărilor de ape pluviale de pe proprietăţi în sistemul de canalizare menajeră acolo unde nu există canal divizor (canalizare separată, distinctă pentru ape pluviale). 

Tot în aceste avize, oriunde este fezabil, se menţionează însă: «Pentru evacuarea apelor pluviale aferente imobilului dvs. se vor realiza lucrări pentru înmagazinare şi refolosirea ei în gospodărie». 

Noi încurajăm realizarea de astfel de lucrări care să asigure gestionarea pe proprietate a apelor pluviale. Nu ţinem morţiş să facturăm apele meteo, pe noi ne încurcă atât prin fenomenele de refulare, cât mai ales prin afectarea procesului de epurare. 

Avem deja cazuri de utilizatori care au executat astfel de lucrări de stocare a tuturor apelor pluviale de pe proprietate, scoţând burlanele din racordul de menajer, construind rezervoare care asigură preluarea ploilor inclusiv la debite torenţiale, amenajări ale proprietăţii care să nu permită nici scurgerea liberă a ploilor spre stradă etc. În astfel de cazuri, reducem sau eliminăm facturarea canal-meteo. 

Ca un preambul la răspunsul privind întrebarea «ce soluţii există?», trebuie să reiterez că rezolvarea nu are în vedere nici redimensionarea (creşterea diametrului) canalizării şi nici extinderea sistemului de canalizare pluvială. Sub întreg centrul oraşului noi avem o nervură de canal colector cu diametrul interior de 2,4 m! Canalizarea este însă telescopică (din ce în ce mai îngustă ca şi diametru spre utilizatori şi străzi mai îndepărtate), iar problema, în multe cazuri, este în principal atât blocarea acestor secţiuni mai înguste cu materii/materiale care nu ar avea ce caută în canalizare (aruncate de cetăţeni), cât şi acoperirea gurilor de preluare cu materii vegetale, noroi, pietriş, bolovani etc., aduse de ape de pe zonele neamenajate (străzi neasfaltate etc.). 

Nici înfiinţarea de noi canalizări pluviale nu pare a fi soluţia. Zalăul, de exemplu, a moştenit – o situaţie destul de rară – o canalizare divizoare, adică şi o canalizare pluvială pe circa 80% din suprafaţă tramei stradale şi, cu toate acestea, nici ei nu sunt scutiţi de aceleaşi probleme la ploi torenţiale.

Explicaţia rezidă în faptul că, la o ploaie torenţială, apa merge peste tot, este depăşită capacitatea de preluare, atât a sistemului pluvial, cât şi a celui menajer. 

Nici înfiinţarea unor multiple şi uriaşe bazine subterane de retenţie pe sub oraş nu este fezabilă, în afară unor costuri foarte mari, practic nu există loc în subteranul municipiului, împânzit de utilităţi. 

Strategia care credem noi că ar trebui avută în vedere pentru reducerea impactului ploilor torenţiale şi totodată care ar minimiza cheltuielile utilizatorilor (persoane fizice şi juridice) cu tariful «canal-meteo», ar trebui să aibă în vedere două direcţii principale: 

1.    elaborarea unei politici de «spaţii verzi», evident elaborată şi asumată de foarte mulţi factori dintr-un oraş, care să prevadă o serie de aspecte cum ar fi plantări de copaci, înmulţirea spaţiilor verzi, inclusiv înfiinţarea de terase înierbate pe clădiri (terase, blocuri), utilizarea de materiale poroase care să permită infiltrarea apei (pişcoturi etc.) oriunde este aplicabil, în particular la parcări deschise, concomitent cu construirea unor rezervoare de retenţie sub astfel de spaţii mari s.a.m.d. 

2.     stabilirea unor normative (la nivel local sau naţional) de proiectare (în construcţii) care să impună adoptarea unor soluţii în măsură să asigure înmagazinarea, şi ulterior reutilizarea, cel puţin a unei cantităţi minime de ape pluviale (adică exact soluţia pe care o sugerăm noi prin avizele de racordare). Această strategie ar fi foarte complexă şi de durata, dar nu există soluţii miraculoase. Iar schimbările climatice actuale, cu perspectiva continuării unor fenomene meteo extreme, credem că ar merită analizarea unei astfel de strategii.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *