După secetă, altă belea: s-au pornit ploile și, invariabil, încep să curgă ”codurile” de averitzare de ”risc de inundații”. Pentru azi, hidrologii au emis o avertizare de ”Cod galben de inundaţii şi depăşiri ale Cotelor de apărare pentru Cluj și mai multe județe din România”.
Fenomenele meteo care se vor produce în Cluj sunt așteptate pe următoarele râuri din bazinele hidrografice: Someșul Mic – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior, Crișul Repede – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior, Arieș – bazin superior și afluenți bazin mijlociuși inferior, Mureș – afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Arieș – amonte confluență cu râul Târnava. Este posibil să asistăm la următoarele fenomene: scurgeri importante de apă și noroi pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale cotelor de apărare.
Pe fenomene ca: ”scurgeri importante de apă și noroi pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici”, nu mai are rost să vi le explicăm, sper, este suficient să vă uitați în jur la cum au fost cheliți versanții munților de păduri din lăcomia inconștientă a unora și din nepăsarea co-interesată a autorităților.
Dar ar trebui să discutăm puțin despre acele ”posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri, cu posibile depășiri ale cotelor de apărare”. Că în România s-au băgat miliarde de lei în lucrări de realizare și întreținere lucrări hidrografice, tocmai cu scopul de ase evita astfel de situații. Aveți la dispoziție (vă dăm și link-uri mai jos), dacă aveți timp să consultați și poftă să citiți, nenumărate ”rapoarte” și ”strategii” care numai despre asta vorbesc. Plus tone de comunicate despre lucrări de amenajare, aflate în diverse stagii de execuție și despre al căror rost nu prea le vedem rostul din moment ce tot la inundații se ajunge. Avem armate de ”specialiști” care iau bascule de bani ca salarii și, cu toate acestea, de câte ori plouă consistent, se dărâmă diguri, sunt inundații catastrofale, pagube materiale, familii distruse, oameni morți înecați.
- PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII, Administraţia Bazinală de Apă Someş – Tisa
- RAPORT EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAŢII ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ – TISA
- PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC SOMES-TISA
- Lucrările pregătite de ABA Someș Tisa de amenajare a râurilor, respinse pe bandă rulantă de APM
- Cât s-a cheltuit pentru amenajarea Someșului Mic
Și, tot așa: urme ale ”muncii” sunt câte doriți în mediul virtual, mai puțin în teren și mai mult (posibil) în conturile celor care, cu drag, muncesc.
România a plătit în urmă cu un deceniu 47 de milioane de euro pentru o aplicație cu hărți de risc pentru inundații, tocmai pentru prevenirea inundațiilor provocate de viituri. Se numea programul Hărților de Hazard pentru Inundații, s-au dat zeci de milioane de euro, dar programul este total indisponibil. La ce era de folos acest program? Păi, mare parte din viiturile care sunt anunțate sub diverse ”coduri” acum puteau fi oprite cu baraje amenajate în zonele de risc maxim de inundații, zone indicate de programul denumit ”Hărțile de Hazard pentru Inundații”. Astfel, în loc de coduri, Administrația Națională Apele Române (ANAR) și primăriile puteau realiza, în zonele cu un pericol ridicat, îndiguiri suplimentare. Numai că acest program nu mai funcționează.
Conform unui comunicat din 2021 al Apelor Române, reiese că aplicația ar funcționa, doar că a fost mutată undeva pe site-ul administrației naționale.
- Aceste tipuri de documente sunt, de asemenea, accesibile și la dispoziția publicului pe site-ul www.rowater.ro și pot fi consultate oricând fie accesând direct linkul https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activitatii/managementul-situatiilor-de-urgenta/directiva-inundatii-2007-60-ce/planul-de-management-al-riscului-la-inundatii/, fie intrând pe site-ul fiecărei Administrații Bazinale de Apă, la categoria Directiva de Inundații- Planul de Management al Riscului la Inundații.
În anul 2014, ANAR anunța că a finalizat un proiect prin care România avea la dispoziție hărți de risc pentru inundații. Era vorba de o aplicație, un program disponibil pe calculator, creat în urma unor studii cartografice realizate inclusiv aerian. Programul intuia științific pe unde ar urma să vină o viitură, indicând astfel zonele în care trebuiau luate măsuri de prevenire a dezastrului.
”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilități de depășire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații care se petrec o dată la 1.000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani, respectiv o dată la 10 ani”, explica în 2014 directorul de la acel moment al Apelor Române, Vasile Pintilie.
Numai că aplicația de desktop anti-inundație de 47 de milioane de euro a suferit primul eșec în prima lună de la lansarea sa. Nu toate zonele acoperite de ape în 20 aprilie 2014 se aflau în perimetrele cu risc ridicat de inundație indicate în aplicație.
Premierul de atunci, Victor Ponta, a susținut că studiile nu sunt complete și mai trebuie realizate actualizări. La începutul lunii mai, șeful Executivului a anunțat că hărțile au fost refăcute şi sunt, din nou, gata. Au urmat viituri și în iunie și nici atunci programul nu a funcționat. De exemplu, cele mai puternice pagube s-au produs în comuna Jitia, din Vrancea. Aplicația trecea localitatea în afara oricărei arii de pericol. Cea mai apropiată așezare umană cu pericol de inundație se afla la 26 de kilometri.
În iunie 2021, după o perioadă cu ploi abundente, au apărut viiturile care au provocat inundații în peste o sută de localități, conform datelor Ministerului Mediului. Nici în acest moment autoritățile locale (primăriile) sau autoritățile centrale (Ministerul Mediului și ANAR) nu știu exact unde să facă lucrări de îndiguire pentru a preveni potopul.
Această problema trebuia rezolvată cu aplicația lansată în 2014. Programul nu mai este disponibil la adresa sa, pe site-ul http://gis2.rowater.ro:8989/flood/.
- Investiția de 47 de milioane de euro nu mai este utilă de foarte multe luni, au transmis reprezentanții ANAR. Explicația neoficială ar fi fost că proiectul nu a fost prevăzut cu mentenanță sau îmbunătățiri ale sistemelor de operare. Studiile realizate în cadrul programului sunt încă la dispoziția Apelor Române, au declarat reprezentanții acestei instituții, doar că ele nu mai sunt publice.
Pentru a realiza aplicația de 47 de milioane de euro, din care 80% au fost fonduri europene, ANAR a încheiat mai multe contracte regionale cu diferite firme pentru realizarea măsurătorilor hidrografice, cartografice și aeriene.
Administrația Națională Apele Române a fost condusă din 2012 până în iunie 2014 de Vasile Pintilie. Instituția se află în subordinea Ministerului Mediului, minister condus din 2012 și până la începutul lui 2014 de Rovana Plumb. Aceasta a fost înlocuită în acel an de Attila Korodi.
Studii de cartografiere a cursurilor râurilor realizate de firme de profil, inclusiv cu ajutorul zborurilor aeriene, și interpretarea acestor date împreună cu specialiștii de la Apele Române reprezintă munca depusă în cadrul proiectului. Reprezentanții ANAR susțin că s-a cartografiat aproape 40% din teritoriul României.
Bugetul de 47 de milioane de euro al acestui proiect a fost împărțit, în urma in unor licitații, între 50 de firme şi ANAR, conform unor date publicate de playtech.ro. 160 de milioane de lei, în jur de 38 de milioane de euro au fost oferite prin contracte publice.
Cele mai mari contracte au fost încheiate cu:
- asocierea formată din firmele Top Ram Project SRL, Ofek Aerial Photography (1987) LTD, Rutin Consult SRL și Teamnet International SA – contract de 25,3 milioane de lei (6 milioane de euro);
- asocierea formată din firmele Aquaproiect SA și Primul Meridian) – contract de 12 milioane de lei (2,8 milioane de euro);
- asocierea formată din firmele Aquaproiect și Cornel&Cornel Topoexim un contract de 13 milioane de lei (3 milioane de euro);
- firma Blominfo Geonet din Târgoviște (rebotezată între timp) – 1,4 milioane de lei (300.000 de euro);
- asocierea formată din firmele Romair Consulting, Ofek Aerial Photography Ltd și Adasa Sistems – contract de 11 milioane de lei (2,6 milioane de euro);
- asocierea formată din firmele Cartotop, Geodis Brno din Cehia și DHI Hidroinform – contract de 18 milioane de lei (4,5 milioane de euro);
Băieții deștepți au rămas cu banii, noi am rămas cu ”codurile”…