Dincolo de titlurile sforăitoare din presa locală, care anunțau că cetățenii moldoveni care au votat în Cluj-Napoca erau în mare parte studenți, în fond, numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost destul de mic, iar aceasta din cauza faptului că celor cu pașapoartele expirate le-a fost, practic, refuzat dreptul la vot. Acesta este și motivul pentru care, publicațiile de peste Prut au anunțat că rata de participare la vot în Cluj-Napoca a fost una redusă.
La alegerile parlamentare din 2010 și 2014, dar și la alegerile prezidențiale din 2016, Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat hotărâri prin care permitea cetățenilor moldoveni din străinătate să voteze în baza actelor expirate. Această practică a fost menținută și confirmată prin decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 28 noiembrie 2014.
În actuala campanie însă, CEC nu a adoptat o asemenea hotărâre, iar Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă o sesizare a Avocatul poporului, Mihail Cotorobai, privind constituționalitatea articolului 58 alin. (3) din Codul Electoral care se referă la actele în baza cărora cetățenii pot vota.
Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte a solicitat CEC-ului să adopte și să publice în cel mai scurt timp o hotărâre prin care să permită cetățenilor Republicii Moldova, deținători ai actelor de identitate expirate, indiferent de locul unde aceștia vor vota, să voteze în baza actelor de identitate expirate la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, atât timp cât actul de identitate permite identificarea persoanei.
Ulterior, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis respingerea sesizării depuse de avocatul poporului, Mihail Cotorobai.
Potrivit Înaltei Curți, ”măsura contestată nu instituie un tratament diferențiat disproporționat, că aceasta nu afectează esența dreptului la vot și că legislatorul a acționat în interiorul marjei sale de manevră pe care o permite Constituția. Așadar, prezenta sesizare este nefondată”.
În acest context, după cum anunță unimedia.info, la alegerile care au avut loc în 24 februarie 2019, la secţia de votare nr 59/71, organizată la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, şi-au exprimat dreptul la vot 1050 de cetăţeni ai Republicii Modova.
Din numărul total al celor care au votat în Cluj-Napoca, 921 au votat cu Blocul ACUM, iar în cadrul votului uninominal 924 de cetăţeni moldoveni au votat cu Maia Sandu, candidatul acestei formaţiuni în cadrul Circumscripţiei 50 Vest de Moldova.
Partidul Democrat din Moldova a obţinut la Cluj-Napoca 25 de voturi, Partidul Liberal, 22 de voturi, iar Partidul Socialiştilor 20 de vouri. Cât priveşte votul uninominal, Maia Sandu a fost urmată de camdidatul independent Oleg Brega cu 36 de voturi şi Olga Coptu(PDM) cu 24 de voturi.
Câteva zeci de cetățeni moldoveni care s-au prezentat la secția de votare nu și-au putut exercita dreptul de vot din cauză că aveau pașapoartele expirate, iar legea nu permite ca în afara Republicii Moldova să se poată vota cu cartea de identitate.
Potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), mai puţin de jumătate din cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova au participat, duminică, la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ.
De ce au votat doar studenții? Răspunsul este simplu: studenții călătoresc cel mai des peste Prut, iar cetățenii moldoveni care s-au stabilit în Cluj-Napoca de mulți ani și au obținut cetățenia română, pot trece granița prezentând buletinul de identitate românesc. În cazul multora dintre aceștia, atât pașaportul, cât și buletinul moldovenesc le sunt expirate.
Iar această opțiune a devenit posibilă în urma Hotărârii Guvernului moldovean nr. 63/2015, prin care a fost amendat cadrul legislativ cu privire la documentele în baza cărora este permis accesul cetăţenilor străini în R. Moldova.
Astfel, se prevede acordarea unei facilităţi unilaterale în favoarea cetăţenilor Uniunii Europene, care vor avea posibilitatea de a intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza cărţilor naţionale de identitate. Iar această măsură a fost un rezultat direct al Acordului de Asociere semnat de reprezentații Executivului moldovean la Bruxelles în 27 iunie 2014.
Prin urmare, o bună parte dintre cetățenii moldoveni sunt stabiliți în diverse state ale comunității europene în baza cetățeniei românești (simplu spus: a pașaportului sau buletinului românești).
Acest aspect a făcut posibil ca moldovenii să nu își mai actualizeze actele de identitate moldovenești. Practic, sub o formă sau alta, prin decizia Curții Constituționale din Republica Moldova, în acest an, cetățenilor care au neglijat să își actualizeze actele, le-a fost refuzat dreptul la vot.
CITEȘTE ȘI: După ce liberalii l-au susținut pe Filip împotriva lui Dodon, Buda se dă lovit în aripă
Între timp, Moldova mima integrarea în Uniunea Europeană, cu acordul deplin al Bucureștiului.
Din 20 ianuarie 2016, după o îndelungă criză politică și negocieri eșuate, Guvernul Pavel Filip a preluat frâiele puterii, aflat în exercițiul funcțiunii până în prezent.
Ce este cu adevărat relevant se referă la faptul că Bucureștiul, indiferent care au fost partidele aflate la guvernare – PDL, tehnocrat sau PSD, a tolerat această Alianță pentru Integrare Europeană, devenită între timp, indezirabilă.
Fie că vorbim de PDL (din care a făcut parte și Daniel Buda), de tehnocrați sau de PSD, toate aceste partide au susținut ”integrarea europeană” a Moldovei numai pentru a contracara Partidul Socialiștilor lui Dodon.
Așa se nasc ”monștrii” politici, iar în acest mod, puterea a încăput pe mâna unui singur om, Vlad Plahotniuc. Cu acceptul Bucureștiului, al partidelor politice și al liderilor politici români.
În urma scrutinului parlamentar din Republica Moldova, din 24 februarie 2019, niciun concurent electoral nu a reușit să obțină majoritatea voturilor alegătorilor. cele mai multe voturi le-a obținut Partidul Socialiștilor, urmat de Blocul ACUM, Partidul Democrat și Partidul Șor. Pe circumscripțiile uninominale cei mai mulți câștigători sunt însă din rândul candidaților democrați, urmați de socialiști și cei din Blocul ACUM. La fel, pe uninominal în Legislativ ajung și doi candidați de la Partidul Șor, dar și 3 candidați independenți.
sursa foto: unimedia.info