Câțiva zeci de clujeni care locuiesc în două blocuri de pe strada Viorelelor din Cluj-Napoca se confruntă cu o situație foarte neplăcută care durează deja de 11 ani. Aceștia au achiziționat spațiile în care locuiesc doar că acestea au destinația de birouri și nu de locuințe. Din acest motiv ei nu pot să își facă buletine cu adresa la care locuiesc deoarece legea nu permite să îți faci carte de identitate pe un spațiu care nu este spațiu locativ.
”Suntem de 110 persoane care locuim in doua blocuri construite din anul 2008 respectiv 2012. Inca din acea perioada am incercat prin mai multe metode sa devenim locuitori cu acte in regula, sa fim si noi cetateni a municipului Cluj Napoca, dar locuintele noastre sunt construite cu destinatie birouri, astfel am fost refuzati de catre primarie, in vederea eliberarii cartilor de identitate cu aceasta adresa sau adresa provizorie(fara drept de a iesii din tara), noi fiind nevoiti sa facem buletine pe la rude prin alte localitati. Avem copii care implinesc anual varsta de 14 ani si suntem nevoiti sa facem buletine pe adresele altor rude. Si daca calculati ca de 11 ani, numai cati copii au avut nevoie de acte, cu siguranta ca nu vi se pare normal acest lucru, Va aducem la cunostinta faptul ca toti locuitorii, platim taxe, impozite, taxe gunoi,platim apa, gaz, avem adresa de corespondenta, dar noi de fapt suntem oamenii strazii, fara acte de identitate sau acte facute aiurea astfel avand incalcate unele drepturi. Am incercat la urbanism sa schimbam destinatia din birouri in apartamente , dar am fost refuzati. De 11 ani suntem in aceasta situatie”, explică administratorul celor două blocuri.
Blocurile au primit destinația de birouri pentru că potrivit noului PUG au fost construite în zonă industrială. Ulterior, în noul PUG din 2015 a fost permisă ridicarea blocurilor de locuințe, iar locuitorii au sperat că vor putea să schimbe destinația imobilelor, însă speranțele lor au fost spulberate de către Direcția de Urbanism din Primărie. Locuitorii din cele două blocuri au două probleme care nu permit schimbarea destinației spațiului: locuințele sunt de doar 27 de mp, iar legea locuirii prevede ca suprafața minimă să fie de 37 mp și nu dețin locuri de parcare, condiție obligatorie specificată în PUG.
”Legislatia permite proprietarilor schimbarea destinatiei imobilului, cu indeplinirea cerintelor si procedurilor juridico-administrative aferente fiecarei modificari. Insa, un spatiu comercial care a fost construit in vederea acestei destinatii este posibil sa aiba o structura / compartimentare care sa nu permita transformarea ulterioara in locuinta, chiar daca sunteti dispus sa faceti aceste demersuri”, menționează un expert imobiliar de la imobiliare.ro.
Clujenii susțin că nu au știu că locuințele lor sunt de fapt birouri, asta deși în In contractul de vânzare cumpărare apare termenul de “apartament compus din birou+oficiu, grup sanitar, hol”.
Arhitectul Adrian Borda a declarat pentru Ziar de Cluj că cei care achiziționează astfel de spații își asumă riscul că nu vor putea să schimbe destinația din birouri în locuințe.
”Destinația unei clădiri nu poate fi schimbată după bunul plac întotdeauna. Există niște reguli de urbanism care trebuie respectate. Dacă cineva cumpără un spațiu care are altă destinație decât locuință pe principiul că las` că rezolvă el, își asumă niște riscuri. Câteodată pierd. Pot fi multe motive pentru care nu poate fi schimbată destinația. Pur și simplu în anumite zone există exces de locuințe și deficit de alte spații cu altă destinație. Reglementările de urbanism spun că trebuie să existe și alte spații. Probabil a fost făcut un proiect cu alte spații și acum vin că vor să schimbe asta. Nu întotdeauna ține. E bine să cumperi după ce știi dacă poți face chestia asta sau nu. Lucrurile acestea nu întotdeauna se pot face. E bine să știi dinainte dacă se poate face, dar dacă spui lasă că știu eu, mă descurc, atunci trebuie să accepți că ți-ai asumat un risc”, explică arhitectul Dan Borda.
Situația celor 110 clujeni este extrem de deranjantă însă în acest moment legislația și reglementările de urbanism nu le sunt favorabile. Dacă într-adevăr au fost victimele unei înșelătorii situația este cu atât mai gravă, însă dacă au achiziționat acele spații în cunoștință de cauză sub promisiunea că situația se va rezolva atunci trebuie să accepte faptul că este un risc pe care și l-au asumat. Prețurile solicitate pentru spațiile comerciale este mai mic decât cel solicitat pentru apartamente, iar dacă suprafața garsonierelor este de doar 27 mp, cu siguranță că acești clujeni au făcut o investiție foarte bună. Din păcate însă, pe termen lung s-a dovedit că neplăcerile sunt mai multe decât avantajele. Dacă legislația nu se va schimba, cel mai probabil cei 110 clujeni nu vor reuși să aibă cărțile de identitate la adresa unde locuiesc.