La anul, cam pe vremea asta, va fi trecut mai bine de un an de la alegerile locale. Primarii și președinții de Consilii județene, care mai de care mai lăudăroşi, îşi vor face bilanţul. Orice fleac va fi prezentat ca o măreaţă realizare, în timp ce lipsa rezultatelor va fi pusă, fără excepţie, în cârca grelei moşteniri (acolo unde băieții și fetele sunt la primul mandat) sau a crizei economice acolo unde şi-au păstrat scaunele. Diferenţele între promisiunile electorale şi realizările primului an de mandat sunt, oricum le-ai lua, mari. Aleșii vor avea întotdeauna scuze pentru ceea ce nu fac şi vor şti să-şi atribuie orice brumă de lucruri bune realizate. Primarii și președinții de CJ sunt, în general, în centrul atenţiei, fiecare dintre ei ştie după talent şi experienţă să-şi gestioneze capitalul de imagine.
În umbra lor stau însă o altă categorie de personaje care, din patru în patru ani, se agită în haită pentru votul electoratului. Şi în campania electorată şi după aceea, consilierii locali/județeni sunt trataţi ca un decor care vine să-l pună în valoare pe “Candidatul”. În cele mai multe cazuri consiliile locale/județene sunt maşini de vot la dispoziţia celui care conduce. Acolo unde “Șeful” are un consiliu ostil, vorbim tot despre maşini de vot – de data aceasta la dispoziţia principalului “Opozant”. Dar, în general, “Șeful” ştie cum să rupă consilieri din rândurile opoziţiei în aşa fel încât să-şi asigure majoritatea în legislativul local/județean. În aceste condiţii, personaje obscure, fără nici o valoare în comunitate, se ascund pe liste în spatele unor sigle de partid şi al unui candidat, ocupând timp de patru ani un scaun în forul care ar trebui să decidă soarta „cetăţii”/județului. Nimeni nu-i trage la răspundere pe consilieri. Poate doar câte un vecin de pe scară să-l mai întrebe de ce nu e schimbat becul ars din faţa blocului, de ce e o groapă în asfalt. În rest, somn dulce timp de patru ani.
Cum cine nu munceşte nici nu greşeşte, este de aşteptat ca răsplata lor pentru votul în orb să fie încă un loc eligibil pe o listă care aduce un nou mandat de consilieri. Printre aleşii locali/județeni mai apar şi câte unii pseudojustiţiari, care de ochii presei se mai ridică şi pun întrebări. Fac valuri, cum se zice, pentru ca apoi să ridice mâna cuminţi ghidaţi de semnul făcut de liderul grupului aflat la putere sau în opoziţie, după caz (în cazul nostru, concret, poate o să vă mai aduceți aminte de unul Bîldea).
În calitate de votant, pot să spun că nu mă simt deloc reprezentat la nivelul forului de decizie local/județean de nişte oameni fără personalitate, fără iniţiativă şi fără scrupule când vine vorba încasării indemnizaţiilor şi a micilor atenţii primite de la administraţia locală (locuri în comitete și comiții, rude angajate prin Direcții și Regii, alea, alea) în schimbul unei mâini ridicate la timpul potrivit.
Aţi auzit deseori de vreo iniţiativă a vreunui consilier care să vină în întâmpinarea intereselor comunităţii? Aţi auzit de vreun proiect de hotărâre promovat de consilierii locali/județeni împotriva unor grupuri de interese susţinute de primar/președinte de Consiliu județean? Personal (cu una sau două excepții în ultimul sfert de veac) nu am auzit despre aşa ceva. Din cauză că majoritatea constituită în jurul edilului/președintelui de CJ şi, implicit, a grupului de interese care-i ţine în braţe nu va mişca un deget împotrivă, iar opoziţia se resemnează încă din prima şedinţă aşteptând cuminte alternanţa la putere, fără să voteze aproape niciodată împotrivă ci mulţumindu-se să se abţină la vot în problemele care „put” de la distanţă.
Specia politico-administrativă numită „consilier local” s-a adaptat propriilor intrese în orice loc din ţară şi stă bine ascunsă la fund, în spatele unei liste, aşteptând să fie votată odată la patru ani.
(Mâine, noii consilieri locali ai municipiului Cluj-Napoca sunt chemați să valideze prin vot un proiect de HCL care transformă polițiștii locali în inspectori în construcții – asta fiind o “traducere” a HCL la modul grosier. Nu acesta-i baiul, ci modul în care s-a fundamentat greșit documentul încă din primele paragrafe, punctul 168 din HG 1/2016 fiind greșit invocat, acesta referindu-se la accize și produse accizabile, nu la cum are voie municipalitatea să crească taxe și impozite. Vorba colegului meu, Florin Moldovan: “Dacă consilierii locali clujeni se încurcă în articole și puncte de lege chiar din proiectul de HCL propus spre aprobare, ne punem întrebarea legitimă dacă aparatul administrației locale va fi capabil să se descurce în punerea în aplicare a acestor dispoziții legale, din start parțial eronate?”)