Justitie

DAR SĂ NU-MI IEI NICIODATĂ PENSIA: Cine sunt magistrații care lansează mesaje antieuropene și cer, în termeni vehemenți la adresa Bruxellesului, retragerea legii pensiilor speciale

Perspectiva de a pierde bani din pensiile speciale și de a li se mări vârsta de pensionare îi face pe magistrați și politiștii din penitenciare să se revolte împotriva Comisiei Europene. În termeni vehemenți la adresa Bruxellesului, aceștia cer retragerea legii pensiilor speciale.

  • Amendamentele depuse de guvernul Ciucă la proiectul de lege privind pensiile speciale au fost „negociate și convenite” cu Comisia Europeană, metodă „inacceptabilă”, care demostrează „ipocrizia și iresponsabilitatea Comisiei în relația cu sistemul judiciar din România”, acuză patru asociații de magistrați într-o scrisoare deschisă.

Documentul a fost trimis șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru justiție, Didier Reynders.

Cele patru asociații semnatare sunt:

  • Asociația Magistraților din România (AMR) – condusă de Andreea Ciucă;
  • Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) – Dana Gîrbovan;
  • Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – Florica Roman;
  • Asociația Procurorilor din România (APR) – Elena Iordache.

Magistrații, uniți în spirit antieuropean cu polițiștii din penitenciare

Este vorba de aceleași asociații care în timpul guvernării Dragnea (fost lider PSD, condamnat la închisoare pentru corupție) nu au luat poziție împotriva modificărilor Codurilor Penale și legilor justiției, criticate de toate organismele internaționale.

Unele asociații, cum este UNJR, au fost suspectate de legături cu PSD. Dana Gîrbovan, de pildă, a fost propusă ministru al Justiției în guvernul Viorica Dăncilă.

”Cerem Comisiei Europene să își asume întreaga responsabilitate pentru situația dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, confruntat cu o criză gravă de resurse umane, și să oprească imediat această așa-zisă «reformă».

Orice modificare substanțială a statutului magistraților ar trebui să se facă în condiții de stabilitate în sistem, mai ales în ceea ce privește resursele umane, stabilitatea și atractivitatea carierei judiciare”, se arată în scrisoarea deschisă a celor patru asociații de magistrați.

Analistul politic și sociologul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că aceste asociații au fost dintotdeauna împotriva reformelor.

”Au fost mereu antireformiste, nu au devenit brusc antieuropene. Sunt aceiași oameni care erau alături de așa-zisa reformă Dragnea, iar acum blochează orice schimbare benefică în justiție”, spune Voicu.

Un ton similar, puternic anti-UE, adoptă și politiștii din penitenciare, care joi au protestat în fața reprezentanței Comisiei Europene la București împotriva preconizatelor modificări la pensiile militarilor.

Într-un comunicat de presă, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor acuză Comisia Europeană că „se amestecă în politica internă a țării” și că „șantajează” Parlamentul să adopte legea pensiilor militare în forma dorită de Bruxelles.

”Comisia Europeană îi transformă pe polițiștii, militarii și polițiștii de penitenciare în cobaii Europei (…) Guvernul a vândut apărarea, ordinea publică și siguranța românilor pe 1,4 miliarde de euro”, susțin sindicaliștii.

Explicațiile pentru mesajele antieuropene transmise de magistrați și politiști țin de doi factori, mai explică analistul Ovidiu Voicu.

”Sunt două tipuri de explicații, una e cea economică, directă, oamenii își apără privilegiile. S-au obișnuit să fie printre privilegiații țării – pensii speciale, vârstă de pensionare scăzută – și e pentru prima oară când se pune serios în discuție să piardă o parte dintre acestea. Mai e și partea de valori care ne arată că gândirea naționalistă, antiglobalistă, antieuropeană există și e puternică”, spune el.

Chiar dacă opiniile antieuropene și suvernaniste au devenit frecventabile nu doar în România, ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că ele apar într-o zonă de elită a societății: magistratura.

Desigur, nu toți magistrații intră în această categorie, sunt destule asociații care au apărat valorile europene și statul de drept cu consecvență, uneori riscându-și chiar carierele (cum este cazul judecătorului Cristi Danileț). Dar, iată, sunt și alții, cam aceiași, care au alte opinii, arată analistul Ovidiu Voicu.

”E îngrijorător pentru că înseamnă că există un curent puternic în rândul magistraturii care are o astfel de opinie. Iată că sunt destul de mulți, care sunt prinși într-un trecut de care noi am vrea să ne desprindem”, adaugă el.

Magistrații amenință și ei cu proteste și își suspendă activitatea

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea Dana Gîrbovan, președinta UNJR, și celelalte tribunale și judecătorii arondate somează coaliția de guvernare să retragă proiectul de lege privind pensiile speciale, amenințând cu proteste în caz contrar.

  • Săptămâna trecută, în data de 31 mai, Curtea de Apel din Cluj a adoptat o rezoluție prin care solicită ca modificările ce vor fi făcute la pensiile de serviciu să nu afecteze magistrații în activitate, ci să se aplice doar pentru viitor, celor care vor intra în sistem.
  • Judecătorii de la Tribunalul Buzău au aceleași pretenții și au pus deja amenințările în practică. Au decis, printr-o rezoluție, să nu mai soluționeze decât dosarele urgente.

Principalele modificări aduse pensiilor magistraților

  • Judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR și magistrații – asistenți de la Curtea Supremă se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții.
  • Vârsta de pensionare va crește etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.
  • În perioada 2024-2029 pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente pe 12 luni consecutive la alegere din ultimii zece ani. Din 2024 și până în 2043 perioada de raportare se va mări până la 300 de luni. Magistrații vor fi singurii care vor avea o pensie de 80% din venit, toți ceilalți „speciali” vor avea una de 65%.
  • Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate, dar recalcularea se va face la veniturile nete și nu la cele brute.
  • Pensiile speciale ale magistraților vor fi impozitate cu 30% pentru partea necontributivă ce depășește salariul mediu brut pe economie – de 6.700 de lei.
  • Actualizarea pensiilor magistraților nu se va mai face în funcție de creșterea indemnizației ca până acum.
  • Magistrații nu vor mai putea cumula mai multe pensii speciale.
  • Nicio pensie (valoare netă) nu va mai depăși venitul brut din perioada de activitate.
  • Personalul auxiliar din instanțe și parchete se va pensiona (etapizat) la 65 de ani până în 2043.
  • Pentru personalul auxiliar de specialitate, procentul aferent bazei de calcul va fi de 65%, nu de 80%.