Pe unele case si cladiri vechi se mai pot zari inca ramasite ale unor stravechi instrumente de masurare a timpului, cadranele solare. Nu le sunt specifice romanilor si nici nu se obosesc sa le renoveze sau sa le valorifice, desi in strainatate fac obiectul unor circuite turistice. Singurul specialist in gnomonica, stiinta care le studiaza se afla la Cluj. Este un tanar economist de la ADRNV care calatoreste de cativa ani pentru a le descoperi prin toata Transilvania. Este autorul singurei carti care prezinta ce a mai ramas din ele, carte pe care a tiparit-o pe cont propriu.
Cadranele solare sunt mijloace de masurare a timpului in functie de soare. Dan Uza le studiaza de trei ani, timp in care a batut tara, mai cu seama Transilvania, in lung si-n lat.
„Practic, este vorba de o tija a carei umbra indica ora pe un cerc gradat. Sunt foarte multe tipuri de cadrane, insa acesta ar fi cel mai simplu. Orice stalp de pe strada ar putea indica ora, daca ar avea in jur un cerc gradat”, precizeaza Dan Uza.
Totusi, nu e chiar asa de simplu sa realizezi un cadran solar, dupa cum subliniaza specialistul.
„E o stiinta. Se numeste gnomonica. Cel mai vechi cadran descoperit pana acum dateaza de prin anul 1500 inaintea erei noastre. Herodot spune ca aceasta tehnica a fost preluata de egipteni si de greci de la mesopotamieni”, precizeaza acesta.
In cercetarile care au implicat trei ani de calatorii, Uza a decoperit ca aceste mecanisme nu le sunt specifice romanilor.
„Daca ne uitam pe o harta a Romaniei, o sa le vedem mai mult in zonele locuite de maghiari si germani. In Sud si in Moldova sunt foarte foarte putine. Din aceasta cauza cercetarea mea s-a limitat doar la Transilvania, unde am identificat cam 100 de cadrane in 77 de localitati, pe care le-am vizitat in mare parte. In peste 90% din cazuri le-am fotografiat si am vorbit cu oamenii de acolo”, povesteste Dan Uza.
In acest fel s-a nascut volumul „Cadrane solare din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures”, pe care tanarul clujean l-a tiparit pe cont propriu.
Singura publicatie care a mai aparut in tara noastra pe tema cadranelor solare este scrisa in limba maghiara. Autorul este din Gheorgheni si are informatii mai mult despre cadranele din Secuime. In rest, au mai aparut articole razlete in reviste de specialitate.
Totul a pornit de la fascinatia pentru astronomie.
Pasiunea pentru aceste mecanisme isi are radacinile in anii copilariei
„Am fost pasionat de astronomie de cand eram mic. Ai nevoie de asemenea cunostinte ca sa realizezi un cadran ca la carte. Trebuie sa stii cum se misca soarele pe cer, si, in functie de asta. Trebuie sa stii cum se misca soarele pe cer si in functie de asta trasezi liniile si calculezi pozitiile orare”, povesteste el.
Dan Uza este clujean, a absolvit Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, apoi Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la Universitatea „Babes Bolyai” (UBB). De la absolvire lucreaza ca economist la Agentia Regionala de Dezvoltare Nord Vest (ADRNV).
In timpul unei vizite de serviciu la Bistrita prin 2011 a vazut pentru prima data niste cadrane solare: unul pe o biserica ortodoxa, celalalt pe cea evanghelica.
„Atunci am vrut sa aflu mai multe despre asta. Am aflat ca literatura romana nu consemneaza nimic despre aceasta tema, nu exista nicio carte despre cadranele solare. La nivel european, tarile occidentale au cataloage specifice in care toate cadranele solare sunt listate, pe zone. Nu exista cadran solar despre care sa nu poti afla informatii, cu pozitia pe GPS, anul realizarii si altele. Mi-am propus atunci sa fac si eu asa ceva pentru tara noastra. Pentru ca in Sud si Est nu am gasit prea multe, a ramas doar Catalogul cadranelor din Transilvania. Fara vreo intentie separatista”, a subliniat acesta.
Nici Pamantul nu mai e ce-a fost
Partea de calatorie si documentare a durat vreo trei ani, in timpul liber.
„Cand am mers in Secuime pentru prima oara am prins nori. Am revenit alta data, ca sa pot fografia cadranele in lumina soarelui”, isi aminteste tanarul.
La fata locului, realitatea poate fi dezolanta.
„Foarte multe cadrane nu functioneaza. Multe nu mai au acul indicator, altele sunt extrem de deteriorate. Am fost si la Institutul National al Patrimoniului din Bucuresti, sa incerc sa gasesc fotografii vechi, ca sa vad cum aratau cadranele in vremea cand functionau. Exista o diferenta intre timpul indicat de ceasurile noastre moderne si cel indicat de un cadran solar. Primul este un timp standardizat, in timp ce al doilea este timpul masurat in functie de soare, iar acesta are un parcurs sinuos pe cer, in functie de anotimpul in care ne aflam. Diferenta poate atinge aproximativ 17 minute si este data de inclinarea axei si de viteza de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui. Pentru multe cadrane vechi, intervine acum si problema trecerii la ora de vara, care e o chestiune moderna. Lumea, de obicei, ajusteaza pozitia tijei in functie de ora de vara, ceea ce este incorect. Cadranele solare ar trebui sa indice ora adevarata, care este cea de iarna. Ora de vara e doar o conventie care are ca scop folosirea mai eficienta a lumii soarelui si sa economisim energie electrica. Tot melanjul acesta de circumstante a dus la realitatea ca aceste cadrane nu mai indica ora curenta si nu mai sunt luate azi in considerare pentru functiile lor de masurare a timpului, ci doar pentru scopul lor doar decorativ”, dezvaluie specialistul.
Totusi, un cadran solar realizat corect poate indica timpul cu o precizie de 10 secunde.
Romanii se orientau dupa soare si pasari
Multi proprietari de cladiri vechi nici nu stiu ca au avut un cadar solar pe casa. Oricum, In Romania, acestea nu au statut de patrimoniu.
„Un caz fericit este atunci cand casa este trecuta in lista monumentelor protejate. Exista insa si cadrane pe case particulare ale unor oameni simpli care ce fac? Le dau jos. E mult mai simplu decat sa le renoveze. Asta s-a intamplat mai ales in ultima perioada, cand toata lumea a inceput sa isi izoleze casa cu polistiren. Asa au disparut multe cadrane. Am gasit si batrani care mi-au zis ca aveau ceva ceas pe casa, cu umbre, dar nu stiau detalii”, spune Uza.
O forma de cadran solar era practicata in societatile traditionale romanesti.
„La fan, taranul isi infigea furca in pamant si, cand umbra ei ajungea intr-un anumit loc, stia ca e timpul sa mearga acasa. In Sudul Transilvaniei, in Tara Fagarasului, se practica o raportare a pozitiei soarelui deasupra varfurilor montoase. Taranii stiau cam cat e ora in functie de raportarea soareluila orizontul muntos”, detaliaza el.
Tanarul a gasit multe cadrane la manastiri, mai ales la cele franciscane, Multa vreme au convietuit pe turnurile bisericilor alaturi de ceasurile mecanice.
„Ceasurile mecanice timpurii erau foarte imprecise si trebuiau ajustate zilnic si oamenii care se ocupau cu asta se raportau la cadranul solar pentru reglajul mecanic al limbilor ceasului”, detaliaza specialistul.
Cel mai des a intalnit cadrane solare verticale, alcatuite fara prea mare stiinta pe peretii casei.
„Procedau empiric: Infigeau o tija in perete, vedeau unde era umbra ei la amiaza solara si trageau o linie, apoi altele, marcand orele”, a relatat el.
Dan Uza prezinta in cartea sa si o metoda mai exacta de realizare a unui cadran solar, inspirat de literatura englezeasca.
Altii isi valorifica toate cadranele solare
Spre deosebire de situatia din Romania, in strainatate exista organizatii care se ocupa special de pastrarea cadranelor, popularizarea lor, restaurarea, incurajarea raspandirii lor.
„Tot aceste asociatii au si o activitate turistica: se fac circuite ale cadranelor solare dintr-o anumita regiune. La noi nu se intampla asta. Chiar avem niste localitati prin care nu credeam ca o sa ajung. Sunt asezari uitate de lume, mai sarace, care chiar ar putea beneficia de acest gen de turism. Doar ca e totusi un turism de nisa, nu cred ca ar fi multa lume preocupata de asta”, propune tanarul.
Cadranele Clujului
Si in Cluj-Napoca pot fi admirate cateva cadrane solare.
„Este unul pe Eroilor, nr. 1, pe cladirea Universitatii de Arte si Design (UAD), la etaj. Altul, cu o valoare istorica importanta, se afla la Biserica Calvaria din Manastur, din cate am citit eu, cel mai vechi din Romania pastrat pe un lacas de cult. Dateaza de prin 1400. Se mai gaseste unul pe o casa particulara din Gruia, din 1970. Gradina Botanica, are, de asemenea, un cadran solar in Gradina Romana. Mai este unul nou, o piesa de artizanat in gangul de la Piazetta, fara vreo valoare istorica sau functionala”, a detaliat el.
Dan Uza este si autorul celui mai mare cadran solar din Transilvania de Nord al unui cadran solar pe care l-a realizat din proprie initiativa pe cladirea a ADRNV din Radaia.
Intreg proiectul care a dus la tiparirea singurei carti in limba romana despre cadrane solare a fost dus la capat de tanarul clujean pe cont propriu. A investit numai pentru tipar aproximativ 1.000 de euro pentru asta. Au iesit de sub tipar 100 de exemplare, la o calitate grafica buna pentru ca un numar mai mare ar fi implicat costuri considerabile.
„Am avut ceva sponsorizari de vreo 200 de euro din strainatate, in rest totul a fost din buzunarul meu. Cartea se gaseste la Libraria UBB si la cea de la Consulatul Maghiar, Phoenix. Se mai gasesc si pe Internet, pe libris.ro
I-ar placea daca s-ar gasi o cale de colaborare cu centrele turistice din Cluj pentru eventuale circuite turistice de specialitate.
Primul cadran solar realizat de clujean se afla si acum pe balconul sau, iar cel de la Radaia i-a dat ocazia sa experimenteze un spatiu mai vast.
„Cunoscutii ma privesc ca pe un tacanit. Nu inteleg aceasta pasiune, desi am incercat sa le insuflu interesul pentru cadrane solare atunci cand l-am facut pe cel de la Radaia. L-am facut din fonduri proprii, am avut noroc si cu intelegerea din partea colegilor. Acela mai indica si anotimpul in care te afli, momentul solstitiilor si echinoctiilor”, a precizat el.
In tot acest demers a avut sprijin din partea mai multopr colaboratori, printre care Volker Wollmann, un sas stabilit in Germania, care l-a ajutat cu localizarea multor cadrane.
„Dumnealui scrie carti despre diverse laturi ale patrimoniului preindustrial si industrial din Romania: morile de apa, centralele electrice. Avea in plan sa includa intr-un volum si cateva cadrane, dar, vazandu-ma atat de pasionat, mi-a cedat intaietatea subiectului”, puncteaza Uza.
Exista in strainatate si cadrane lunare, pentru care proiecteaza luna umbra, nu soarele.
„Pana pe la 1900, fiecare sat si oras din Transilvania avea ora sa proprie, pe care o masura dupa soare. Apoi, mai tarziu, a intervenit standardizarea, pe fuse orare. cand Transilvania a preluat ora Ungariei”, a precizat el.
In Moldova se gaseste un cadran solar pe biserica romano-catolica din Iasi, altul pe Palatul Sturdza de langa Roman.
„Mai este un ceas nou pe care l-am gasit intr-un sat din Suceava, trimis in bucati de placi ceramice din Italia. In Alba Iulia am gasit un ceas care zace in Lapidarium-ul de langa Catedrala Incoronarii. Nici ei nu stiu ce au acolo”, a mai spus el.
Figura din din imaginea de mai jos poate fi listata si transformata intr-un cadran solar.
