Actorul Dan Puric a susținut la Cluj Napoca, la sfârșitul acestei săptămâni, o conferință eveniment, intitulată: „Glăsuind în neguri”, în cadrul celei de-a 63-a ediții a Berăriei Culturale, desfășurată la Cinema Florin Piersic.
Referindu-se la permanentele atacuri contra sufletului românesc, care este acuzat de intoleranță față de minorități, de naționalism primitiv și de anti-europenism, Dan Puric a făcut referire, în savuroasa sa conferință, la marele act al realizării unității naționale. „V-ați uitat vreodată să vedeți care sunt principiile Proclamației de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia pentru naționalitățile conlocuitoare? Niciodată n-au fost date libertăți atât de puternice precum cele date de poporul român față de celălalt. Un om care a trăit într-o nedereptate și într-o atrocitate este legitim să fie tot atroce. Românul n-a fost. Toate principiile de la Alba Iulia sunt de o perspectivă politică de o generozitate fantastică. Asta a fost replica poporului român la atrocitățile din cei 1000 de ani. Adică, Mihai Viteazul mergând cu lumânarea aprinsă în spatele coșciugului lui Andrei Bathory.” Precizăm că Dan Puric a făcut referire la faptul că după victoria din bătălia de la Șelimbăr, când doi secui i-au tăiat capul cardinalului Andrei Bathory și i l-au adus lui Mihai Viteazul, acesta a dat ordin urgen să fie adus și trupul, iar acesta să fie înmormântat creștinește. Domnul muntean a mers cu o lumânare aprinsă în urma carului mortuar.
În același sens, Dan Puric a făcut referire și la eroul Horea care i-a zis preotului care-l spovedea, înaintea execuției: „îi iert din toată inima mea!”. Actorul a deplâns asaltul asupra conștiinței naționale. „Știți că există sociologi, cu nume ciudat, care sunt plătiți de 25 de ani să ne convingă că ideea de națiune și de conștiință națională sunt niște fantome. Că sunt niște păreri. Domne, după ăștia noi ne-am unit la 1 Decembrie 1918 dintr-o părere. De aceea e acum tendința de a uni doar Ardealul cu Europa. Precum au încercat să unească Basarabia cu alții. Și încep forme din astea de diluare. Fiindcă nu poți băga ideea bolșevică decât după ce diluezi conștiința națională. În clipa în care aduci tineretul nostru fără orientare, atunci poți să-i bagi în cap ce idee vrei. Să vă dau un exemplu. La teatru poate să vină un regizor și poate să-i dezbarce și ei să joace goi pe scenă. Pot să spună ultimele abjecții și obscenități pe scenă pentru că nu mai au un ceznzor estetic. Domne este scena teatrului. Ba chiar e scena Teatrului Național. Ai o responsabilitate. Aici se cultivă limba. Nu poți să spui lucrurile pe care le folosești la toaleta publică. Păi dacă apar goi ăia din Occident, apari și tu. Lasă-i pe ăia, că sunt nebuni. Și nu se opresc. Vor continua până la ultima limită, generând reacția.”
Dan Puric crede că în curând vom asista la o reacție românească, precum s-a dat tonul cu reacția americană la teroarea corectitudinii politice, cea care a dus la alegerea lui Donald Trump. El crede că fiecare român ar trebui să aibă o atitudine de rezistență în fața acestor aberații ideologice otrăvitoare. „Cu timpul vom ajunge la actul de reacție. Nu vedeți că suntem aduși până la ideea de externizare. Adică să părăsim pământul ăsta. Totul se reinterpretează acum. Istoria, care se relativizează, apoi statutul de mamă și de tată. Totul se amestecă într-o apă tulbure pentru ca apoi să poată pescui. Și atunci dacă nu stai drept în față, ca să faci un Mărășești individual și să le spui: „Pe aici nu se trece!”, n-ai făcut nimic. Pentru asta trebuie cultură. Iar dacă n-ai cultură îți trebuie cinste sufletească. Tolstoi definea inteligența așa, drept înțelegerea lucrurilor. Păi cum să apere Țara tineretul de astăzi, dacă el nu mai știe istorie. În gena sufletească a fiecărui popor este să-și apere identitatea. România trebuie să-și apere granițele ei invizibile. Felul ei de a fi. Să-ți fie rtușine că ești român, după cum îndemna bolșevic Maiakovski?! Sau că ești creștin. Să te aducă până într-acolo încât să ajungi la limita suportabilului”, a mai spus Puric.
Actorul-conferențiar a lăudat sănătatea spiritului și a simțului istoric al țăranului român, dând câteva exemple elocvente despre uimitoarea luciditate și judecată istorică a acestuia, în durata lungă a evoluției. „Imediat după unire istoricul Lupaș s-a dus prin satele ardelene ca să vadă ce-a mai rămas din memoria răscoalei lui Horea, fiindcă în acel moment studiile istorice era rudimentare și blocate de forța ce stăpânise până atunci. Practic nu se prea știa nimic, cum nu știm astăzi nimic din procesul mareșalului Antonescu de la ruși. Ei bine, Lupaș – un mare istoric – s-a dus și a întrebat o băbuță: „Ce știi de Horea?”. Să vedeți răspuns genial: „Ce să știu maică? Știu că dacă mai aveau ăia răbdare un ceas, venea românelul nostru Avram Iancu și-l salva.” Pentru ea istoria era cât un braț de om. De la un martir la altul. Ea nu mai ținea cont de distanța istorică, ci de cea faptică. Că de aceea i-a nspus că dacă mai aveau răbdare o oră, Horea era salvat. În mentalul popular, totul se strânge. Istoria este un braț de martir la altul și tot așa. La fel în Dobrogea au întrebat: „Ce știți de Apostolul Andrei?” Și ia-u răspuns: „Sân Andrei o fo’ p-aicea și-o stat vreo două zile. A bătut cu bățul în piatră, că i-o fost sete. A bbăut apă și i-a învățat pe oameni să se închine și a plecat.” Așadar, două zile a durat creștinarea românilor. În mentalul românilor știți ce înseamnă astea două zile? E lejeritatea cu care s-a așezat această credință la români.”
„Glăsuind în neguri” a fost un eveniment unic la Cluj, oferit de NTT DATA Romania.
În deschidere au performat tinerii clujeni din trupa de dans: Kid A.
Sponsor: Mobila Dalin.
Acesta a fost un proiect Fabrica de Lideri al Fundației Armonia, susținut deUrsus și finanțat de Municipalitatea clujeană, prin intermediul căruia oferim o scenă și un afiș tinerilor talentați din Cluj Napoca.
Parteneri: PMA Invest, Cluj-AM.RO, Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, Cinema Florin Piersic, Casino Centru de Cultura Urbana Cluj.
Producător: Ion Novăcescu
Consultant: Ilyas Andrea.
Foto: Nicu Cherciu