Este o practică, se pare, ca să avem și bățieți deștepți ai sponsorizărilor bugetare care să căpușeze ilegal bugetele consiliilor locale și județene. Există tot felul de flăcăi prin Cluj care știu cum să ajungă să primească un ban nemuncit din sponsorizări pentru a-și întregi activitățile generatoare de profit. Ori nu se cunoaște legea la Cluj (ceea ce este posibil) și cei care aruncă cu banul public nu pricep că nu au voie să sponsorizeze activități generatoare de profit – chiar dacă acestea sunt mascate sub titulatura de “culturale”, ori, mai rău, asistăm la generarea unor rente pentru niște sinecuriști (posibil), ori încă procurori nu-și fac timp să caute mecanismele o calea prin care se realizează para-ndărătul în astfel de situații.
Din păcate pentru bugetul local al Clujului, auditorii Curții de Conturi Cluj au descoperit că acesta este o victimă predilectă a căpușatorilor de profesie. Noi doar prezentăm cazurile – știm că au să sară ca mușcați de fund toți indivizii care nu realizează că legea trebuie respectată până la capăt “pereat mundi” (de-ar fi să piară lumea – traducem pentru cei care și-au luat bacalaureatul la fără frecvență) și cei care au avut vreun interes și acum se ascund după cuvinte despre bunele intenții ale sponsorizării culturii. Faceți-o, băieți și fete, dar faceți-o respectând legea!
Consilierii județeni, hotărăsc prin HCJ nr. 82/2015 și HCJ nr. 79/2015 să acorde 53.000 de lei Asociației Film și Cultură Urbană, pentru proiectele “Festivalul de Film Transilvania” și “Colours of Cluj Festival”. Pentru ambele proiecte, Asociația Film și Cultură Urbană a beneficiat de finanțări nerambursabile și de la Consiliul local Cluj-Napoca (HCL nr. 108/09.03.2015) în valoare totală de 1.022.762 lei. Ca de obicei, aceste două proiecte au fost generatoare de profit, deci au fost sponsorizate ilegal. Numai că legal/ilegal, sunt noțiuni ușor de interpretat la Cluj – mai degrabă “ilegal” este cuvântul care definește “legalitatea” în viziunea politicienilor locali care iau pulsul voinței maselor. Dacă “poporul” se distrează și zice că a fost “super tare, frate!”, atunci e legal tot ce vor să facă și aplice politicienii. Așa funcționează complicitatea.
Un alt aspect al genului acesta de afaceri “culturale” îl reprezintă faptul că, de fiecare dată, din Rapoartele de activitate finale depuse la CJ Cluj lipsesc cu desăvârșire Rapoartele financiare. Așa că auditorii Curții de Conturi Cluj au fost nevoiți să ia la purecat actele depuse la Primăria Municipiului Cluj-Napoca unde, se pare că funcționarii sunt mai exigenți cu descărcarea prin acte a banilor publici cheltuiți. Mai alesc că, de obicei, se constată că băieții deștepți ai activităților culturale, gen Bogdan Buta, obișnuiesc să deconteze aceeași factură de două ori – așa că nu este de mirare că nu depun acte complete la ambii sponsori din bani publici. Apropos, dragi procurori clujeni, decontarea dublă, încasarea de bani de două ori pentru aceeași factură, nu este caz penal?
Dar să vedem cum operează pe buget local deschis acești băieți deștepți ai activităților “culturale”. Aflăm de la auditori că, deși băieții deștepți din Fundație s-au angajat ca să contribuie la activitățile pentru care au cerut bani publici cu suma de 1.093.092 lei, reprezentând 52,22% din valoarea acestuia, în fapt au contribuit doar cu suma de 167.870 lei, reprezentând 14,37% – asta în condițiile în care au realizat venituri atât din vânzarea de bilete, cât și din publicitate.
Astfel, din difuzarea filmelor la peste 62.000 de spectatori, fiind vândute peste 73.000 de bilete cu preţuri între 8 şi 30 de lei, precum şi din preţul biletelor la concertele organizate, 15 lei/bilet, au fost realizate venituri estimate de 1.095.000 lei, care nu au fost declarate şi înregistrate în raportul financiar. Din declaraţiile organizatorilor, TIFF a beneficiat de triplă finanţare: finanţări externe (granturi norvegiene), guvernamentele (Ministerul Culturii) şi de la Consiliul Judeţean Cluj, pe lângă cea obţinută de la Primăria Cluj-Napoca, dar care au fost omise a se prezenta în bugetul financiar. Nu au fost raportate nici veniturile din publicitate. Astfel, nu se justifică acordarea de la bugetul judeţului a sumei de 53.000 de lei.
Așa că și suma de 53.000 de lei reprezintă, în viziunea auditorilor, pagubă efectivă la buget. De asemenea, o altă practică a acestor băieți deștepți ai culturii, o reprezintă faptul că nu-și plătesc impozitele datorate statului. Deși au fost vândute bilete și realizate venituri, nu a fost declarat și plătit impozitul pe spectacole datorat către bugetul Cluj-Napoca, estimat la suma de 21.900 lei. Dar a mai bifat Emil Boc o activitate “culturală” în centrul muncipiului? A bifat. Iar în ce-i privește pe cei de la ANAF, le raportăm niște babe evazioniste cu usturoi și leuștean în colț la Hala Agroalimentară din Piața Mihai Viteazul. Datorează bugetului vreo 5 – 10 bani, ar fi cazul să le popriți conturile și să le confiscați marfa…
Printr-o altă hotărâre de Consiliu Judeţean a fost acordată suma de 30.000 de lei Consorţiului Studenţilor din România (CSR, condus de Iancu Şerbănescu) în vederea realizării proiectului Transilvania Music Event, care în fapt reprezintă organizarea de concerte, adică tot activităţi generatoare de profit. CSR a mai primit şi de la Consiliul Local suma de 210.000 lei.
Din rapoartele întocmite de beneficiar se constată că din bugetul local al municipiului Cluj-Napoca au fost acordate finanţări în sumă de 210.000 lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului este de 71.553 lei, fiind omisă finanţarea primită de la bugetul judeţului Cluj în sumă de 30.000 lei, precum şi veniturile realizate din vânzarea biletelor estimate la suma de 573.000 lei. Aşa cum reiese din anunţuri şi afişe la «We love retro» biletele au fost de la 60 de lei, iar spectatori 8300, dar în declaraţia privind impozitul pe spectacole sunt bilete cu 5 lei, cu 10 lei şi cu 25 de lei. Astfel, în loc de 8300 de bilete sunt declarate doar 700, iar preţul este cuprins între 5 şi 25 de lei faţă de 60 de lei cel mai ieftin bilet. La data acordării finanţării nerambursabile, Consorţiul Studenţilor din România a avut un profit nerepartizat de 4.354.197 lei”.
Și reamintim faptul că, CJ Cluj a mai finanţat ilegal cu 30.000 de lei Asociaţia Boiler în vederea realizării festivalului Electric Castle, “care în principal reprezintă un concert de muzică, respectiv o activitate aducătoare de profit”. La final, Camera de Conturi precizează faptul că până la 31 decembrie 2016 Consiliul Judeţean trebuie să stabilească întinderea prejudiciului cauzat bugetului judeţului şi va lua măsuri pentru recuperarea acestuia ca urmare a decontării finanţărilor nerambursabile asociaţiilor şi fundaţiilor, ca urmare a pierderii finanţării execuţiei Tetarom IV sau ca urmare a unor lucrări de modernizare a drumurilor judeţene.