In ultimii 26 de ani, Primaria Cluj-Napoca a cheltuit miliarde de euro pe tampenii facute de firme de casa si fara sa caute sa produca profit.
Atat Funar, cat si Emil Boc, ne-au vandit ca pe niste vite. Au vandut spatiile comerciale centrale, adevarate mine de aur, unor smecheri care, dupa aceea, s-au imbogatit dandu-le in chirie. Si intreb: nu puteam noi, orasul Cluj-Napoca, sa incasam pentru comunitate acele chirii?
Ma doare sufletul cand imi fac calculele si vad cum a spart Emil Boc in ultimii trei ani aproape un miliard de euro fara rezultate: cartierele marginase ale Clujului arata ca dupa razboi, n-avem inaugurat niciun parking nou in acest mandat, iar proiectele de investitii au termene futuriste de realizare.
Daca voi fi primar al acestui oras intr-o buna zi, as vrea sa-i conving pe clujeni sa inteleaga ca Cluj-Napoca trebuie sa devina un oras care sa produca bani, nu sa cheltuie in nestire. O viziune antreprenoriala a administratiei locale, asta trebuie adus aici in urmatorii ani. Sigur, Emil Boc nu stie cum e sa dai niste salarii, sa manageriezi o companie, sa ai succes sau sa ai si rateuri. El e doar un politruc pus pe cheltuiala.
El stie doar sa toace milioane de euro pe spatii de joaca sau pe asfalt pe care-l pun firmele de casa ale Primariei.
O sa va dau un exemplu despre cum ar trebui procedat in cazul Clujului. Recent, a fost scos la vanzare Hotelul Sport pentru suma de 4,8 milioane de euro. Primaria a avut intaietate la cumparare si totusi Emil Boc si consilierii locali au refuzat sa faca o oferta.
Este o greseala imensa, strigatoare la cer. Un atentat moral la viitorul orasului. Sa refuzi sa cumperi o proprietate atat de pretioasa ca si potential precum Hotelul Sport este fie prostie, fie lipsa de viziune. Daca as fi primarul Clujului, maine m-as duce la proprietar cu calculele facute si as cumpara hotelul pentru a ramane in patrimoniul municipiului Cluj-Napoca.
Am cateva argumente pentru acest demers:
– sunt foarte putine zone ultracentrale cu terenuri disponibile la dimensiunea celui de la Hotelul Sport
– un hotel de 5 stele ultracentral este o idee de afaceri cu potential enorm pentru ca ne gasim in cel mai mare oras din Transilvania cu o dezvoltare economica extraordinara, cu o industrie IT in expansiune, cu sute de conferinte si mii de oaspeti ai mediului universitar sau mediului medical
– pretul de 4,8 milioane este prima oferta, oricine stie ca prima oferta se negociaza. Pe sistemul “banii jos, ochii la usa” Emil Boc putea sa scada la 4,2 sau chiar 4 milioane de euro, daca avea viziune. E o suma prea mare? Parerea mea este ca nu, fiindca avem o constructie destul de bine intretinuta, e adevarat nu modernizata, si un teren superb ultracentral. Cluj-Napoca, cel mai bogat oras din Romania din afara Capitalei, si l-ar putea permite.
– exista in Cluj-Napoca o investitie similara pe care o putem lua drept exemplu, spre comparatie. Un model de succes este Univers T, condus de Valentin Lungu, proprietate a Consiliului Judetean si care anul trecut a marcat un profit de 500.000 de euro. Pai, oameni buni, de ce sa nu dorim pentru municipiul Cluj-Napoca o investitie care sa aduca o jumatate de milion de euro pe an? De ce sa nu punem banii statului la treaba ca sa aduca profit pentru oras, pentru comunitatea noastra? Numai si daca am folosi acesti bani pentru a finanta sportul clujean si ar fi interesant.
Acest primar prafuit cu viziune batraneasca nu intelege ca tocmai a dat un picior unei oportunitati de afacere pentru oras.
E acelasi primar care nu intelege sa ia masuri de indata pentru cumpararea cladirii din care o sa fie dat afara Muzeul Farmaciei.
Cum este posibil sa va bateti joc de istoria noastra, domnule Boc? Cum este posibil sa nu va implicati in acest proiect simbolic pentru oras, una dintre putinele oglinzi corecte si evaluabile ale istoriei Clujului? Ce facem, fratilor? Mutam Muzeul Farmaciei intr-o camera mica la Tetarom?
Ma doare sufletul sa stiu ca acest baron local, Emil Boc, a ratat achizitia Hotelului Sport. Nu o sa ne mai intalnim a doua oara cu aceasta sansa.