Independența Curții de Conturi, prin organizarea și activitatea acesteia, se află acum la bunul plac al Senatului României. O serie de modificări și amendamente au fost operate asupra Legii 94/1992 privind funcționarea și organizarea Curții de Conturi, prin intermediul cărora atribuțiile președintelui CC vor fi extinse, în detrimentul celor 18 membri din plen. De asemenea, modificările permit intervenția altor instituții în activitatea Curții de Conturi, iar miza nu este alta decât modul în care este efectuat controlul asupra cheltuirii banului public. Nici la nivelul structurii teritoriale din Cluj a Curții de Conturi, nici la Serviciul de Comunicare din București, nimeni nu a dorit să comenteze aceste schimbări.
În Raportul asupra propunerii legislative din Camera Deputaților, se arată că ”proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare corelarea prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi cu standardele internaționale de audit, în principal sub aspectul introducerii unor dispoziții referitoare la auditul de conformitate, ca formă a auditorului public extern, al raporturilor făcute de Curtea de Conturi, precum și a competențelor Autorității de Audit”.
click foto pentru imagine completă
Conform poziției Comisiei Europene însă, unele dintre modificările aprobate în camera inferioară nu corespund standardelor internaționale și afectează independența instituției, iar România riscă suspendarea tuturor plăților pe proiecte europene dacă Curtea de Conturi nu va mai fi independentă. Mai multe detalii aici.
Miza acestor modificări o reprezintă controlul politic al Curții de Conturi, astfel încât aleșii locali și șefii de instituții să nu răspundă pentru cheltuirea ilegală sau inutilă a fondurilor publice.
Actualul președinte al Curții de Conturi este Mihai Busuioc, numit anul trecut pentru un mandat de 9 ani. Concret, modificările propuse anulează efectiv conducerea colectivă a CC, iar cele mai importante atribuții ale celor 18 consilieri independenți de conturi vor fi transferate președintelui instituției, numit de Parlament.
Astfel, atribuțiile președintelui vor fi extinse:
Amendamentul votat de deputați prevede că ”structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de Plenul Curţii de Conturi”, însă doar la propunerea președintelui CC.
Președintele CC este cel care va decide dacă sesizează procurorii în legătură cu neregulile constatate. În prezent, articolul 33 spune că sesizarea este făcută de conducătorul departamentului care a constatat “existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii”. Iar urmărirea modului în care au fost cheltuiți banii publici va depinde, de acum încolo, de decizia președintelui Curții de Conturi.
Se abrogă obligativitatea ca CC să solicite “suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate” (art. 45).
A fost modificat și art. 54, cel care impunea suspendarea din funcție a membrilor Curții de Conturi și auditorilor publici externi trimiși în judecată. Proiectul adoptat de deputați prevede suspendarea din funcție doar din momentul în care a fost pronunțată o condamnare în primă instanță.
De asemenea, potrivit unui amendament aprobat, Curtea de Conturi va fi obligată să-şi însuşească toate constatările făcute de către Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, instituție subordonată politic, aflată în subordinea Guvernului. “Punctele de vedere exprimate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice la solicitarea Curţii de Conturi sau cu ocazia emiterii propriilor acte de control sunt obligatorii”, este specificat într-o modificare adusă articolului 29 din actuala lege.
Contactat de către ”Ziar de Cluj” pentru a comenta modul în care poate fi afectată activitatea Curții de Conturi în urma acestor modificări, Marius Cîmpan, directorul Camerei de Conturi Cluj, a declarat că nu este în măsură să se pronunțe pe marginea acestui subiect:
”Este la Senat, pe ordinea de zi, în ședința de mâine, din câte știu. Știți cum suntem noi organizați?! Noi suntem o structură teritorială fără personalitate juridică și pentru comunicare cu media există la structura centrală un serviciu de comunicare și relații publice. Orice întrebări cu privire la diverse aspecte sau poziții ale instituției pot fi adresate acestui serviciu. Vă pot spune, după cum știți, că Legea este la punctul 6 pe ordinea de zi a ședinței din Senat, pentru data de mâine”, a afirmat Câmpan.
Deocamdată însă, pe ordinea de zi, dezbaterea privind Legea nr 94/1992, nu se regăsește. Cel mai probabil, aceasta va fi anunțată mâine, în ultimul moment.
La Serviciul Comunicare, Imagine și Relații Publice al Curții de Conturi, am fost îndrumați să facem o solicitare scrisă în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Deși acest serviciu are publicat un număr de contact, din câte se pare, comunicarea nu îi este tocmai la îndemână:
”Am să vă rog în sensul ăsta să faceți în scris și să ne trimiteți solicitarea pe una dintre adresele de email disponibile”.
Un răspuns la o solicitare în baza Legii 544/2001, poate fi obținut într-un termen de 30 de zile. Aspect care nu este necunoscut Serviciului Comunicare al Curții de Conturi. Iar mâine urmează, cel mai probabil, adoptarea Legii 94/1992.
”Trimiteți așa. Noi o să-i dăm drumul, pe traseu, o să trimitem…vedem ce va ieși de la mapă, care va fi rezoluția… Fără nimic scris, nu avem cum, nu pot…”.
În principiu, la aceste informații oficiale s-a redus discuția cu Serviciul de Relații Publice al Curții de Conturi.
Senatul, cu rol de cameră decizională în acest caz, urmează să discute în plen modificările aduse Legii 94/1992 privind funcționarea și organizarea Curții de Conturi.
sursa foto: curteadeconturi.ro
