Strategia de incluziune sociala a Clujului pentru perioada 2014-2020 propune solutii intr-un capitol separat dedicat problemei romilor care locuiesc in zona Pata Rat, si care traiesc de pe urma rampei de gunoi, preconizata sa fie inchisa in perioada urmatoare.
Echipa care a elaborat strategia a fost coordonata de Florin Moisa, presedintele executiv al Fundatiei Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi din Cluj-Napoca si de profesorul de antropologie Eniko Vincze, membru fondator al Grupului de Lucru al Organizatiilor Civice.
“Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-20 va aborda nu numai saracia persoanelor apartinand unor grupuri vulnerabile, ci si dimensiunea teritoriala a saraciei sau marginalizarea socio-teritoriala. Drept consecinta, aceasta Strategie identifica nu doar masuri de incluziune sociala dedicata persoanelor care traiesc in saracie pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp datorita vulnerabilitatilor sau dezavantajelor care caracterizeaza situatia lor individuala, ci si masuri care vizeaza desegregarea teritoriala si incluziunea sociala a comunitatilor marginalizate prin masuri integrate. Drept consecinta, strategia noastra include un plan de desegregare teritoriala pentru zona Pata Rat”, se arata in document.
Strategia traseaza cinci directii, fiecare cu mai multe programe, implementarea carora ar trebui sa transforme Clujul intr-un oras incluziv. In ceea ce priveste incluziunea economica se recomanda crearea unui incubator de economie sociala, care va functiona ca un set de servicii oferite de Primarie cetatenilor interesati sa sustina unitati de economie sociala, stimuland astfel angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile. O alta recomandare este accesibilizarea serviciilor publice pentru categoriile dezavantajate, prin crearea unei retele de centre comunitare integrate.
“Principalele arii de actiune ale acestor centre sunt: prevenirea separarii copilului de familie (consiliere parentala, consiliere psihologica, asistenta sociala), prevenirea abandonului scolar (activitati culturale, sportive, educationale), intarirea capacitatii familiilor si a persoanelor de a duce o viata autonoma (servicii socio-ocupationale), cresterea participarii in viata comunitatii si sprijinirea initiativelor cetatenesti (facilitare comunitara), prevenirea consumului de alcool si droguri (consiliere, cluburi pentru tineri, informare privind centrele care ofera ajutor specializat pentru persoanele dependente de alcool sau droguri)”, se explica in strategie.
De asemenea pentru a avea un oras incluziv este nevoie de dezvoltarea fondului de locuinte sociale, astfel incat grupurile defavorizate sa nu fie nevoite sa locuiasca in conditii mizere, care le pun sanatatea in pericol. Echipa care a elaborat strategia considera ca este nevoie de constructia unor locuinte sociale noi, precum si de transformarea unor imobile din patrimonial Primariei in astfel de locuinte, care sa fie distribuite apoi echitabil. Ca o alternativa pentru locuinte sociale se propune “atragerea unei parti din fondul de locuinte private in sistemul de locuire sociala prin servicii de mediere”.
Pentru persoanele fara adapost, solutia, conform strategiei, este dezvoltarea retelei de servicii, care ii poate ajuta, respectiv Centrul Social de Urgenta, unde acum exista doar cateva zeci de locuri. Pentru sprijinirea persoanelor in varsta se propune dezvoltatea unei retele de ingrijire la domiciliu, dar si infiintarea unui serviciu specializat pentru persoanele varstnice cu dementa si Alzheimer. Propunerile pentru copiii proveniti din familii defavorizate sunt : asiguraea participarii la centrele comunitare, dar si la cluburile sportive din oras; asigurarea de locuri in crese sau in internate.
“Dezvoltarea unei atitudini care sa cultive respectul pentru camin si familie, pentru a elimina discriminarea impotriva persoanelor cu dizabilitati in toate aspectele referitoare la casatorie, familie, statutul de parinte si relatiile interpersonale. Educatia la care sa aiba acces fara discriminare si cu respectarea principiului egalitatii de sanse, intr-un sistem educational incluziv la toate nivelurile, precum si la formarea continua”, sunt alte recomandari importante.
Mutarea romilor din Pata Rat
In ceea ce priveste romii, si in special comunitatea discriminata de la Pata Rat se propune un plan integrat pentru incluziunea lor socio-teritoriala.
“Segregarea teritoriala nu este doar efect al excluziunii sociale, ci este si cauza perpetuarii excluziunii, iar desegregarea teritoriala (alaturi de locuire), pe langa accesul la locuri de munca si educatie scolara, este un mijloc crucial al incluziunii sociale. Zona de locuire defavorizata din Pata Rat s-a format de-a lungul deceniilor datorita mai multor factori, printre acestia: cresterea saraciei in randurile familiilor de romi in urma pierderii locurilor de munca si accesului redus la educatia scolara de calitate; slaba dezvoltare a fondului locativ public si incapacitatea de a raspunde nevoilor locative ale persoanelor dezavantajate; non-interventionismul autoritatilor locale in solutionarea sustenabila a acestei stari de marginalitate urbana avansata de-a lungul mai multor decenii; masurile hotarate de Consiliul Local si administrate de Primarie in urma carora grupuri de romi defavorizati, ramasi fara locuinta din diverse motive (printre ele evacuarile fortate), au fost relocati in zona Pata Rat in locuinte sau adaposturi inadecvate unui trai uman demn”, specifica autorii.
Pentru a rezolva problema se propune relocarea romilor din Pata Rat “in zone mixte si integrate ale orasului in regimul de locuinte sociale, si/sau prin alocare de terenuri in concesiune si sustinere constructii de locuinte; in Zona Metropolitana Cluj ;in alte judete ale tarii (in colaborare cu primariile localitatilor unde persoanele care traiesc temporar in Pata Rat, rampa de gunoi, isi au domiciliul)”. Relocarea romilor va fi completata de “servicii asistentiale oferite familiilor relocate, in domeniul educatiei scolare, ocuparii si sanatatii, dar si al consilierii personale si familiale, si al capacitarii de a participa la luarea deciziilor de catre autoritatile publice” si de “regenerarea zonei Pata Rat”.
Se mai propun campanii pentru eliminarea prejudecatilor si discriminarii pe baza de statut social si etnie. In final se recomanda infiintarea unor servicii si unitati pe langa Primarie, cu rolul de a facilita incluziunea sociala: Unitatea de Incluziune Sociala, Observatorul Social sau Grupul de Lucru Local pentru integrarea romilor. Strategia finala, cu toate domeniile de dezvoltare, pentru perioada 2014-2020 este estimata sa fie finalizata in luna martie.
Foto: neuerweg.ro